Pentru prima oara in 30 de ani am inteles sau cred ca m-am apropiat intrucatva de intelesul expresiei: „fericiti cei saraci cu duhul!” Fara indoiala, nu fara ajutorul profesorului Jordan Peterson si ale lui prelegeri.

Pana acum stiam ca are treaba cu smerenia, cu modestia si ca nu este apologia prostiei, a lipsei de profunzime, a vietuirii tampe, a datului la infinit cu capul de pragul de sus, a sfintei simplitati a femeii care a pus niste paie la rugul care urma sa carbonizeze un om gandind ca face un bine.
Nu este apologia prostiei dar are foarte multa treaba cu ea, cu prostia in sensul ca noi toti suntem si vom fi, atata timp cat vietuim in aceasta viata pamanteasca, invariabil prosti. Desigur, unii mai prosti ca altii dar asta nu are importanta

„Fericiti cei saraci cu duhul ca a lor este imparatia cerurilor.” Din aceasta perspectiva, a dobandirii…