Printre Sfinţii Prigoanelor Comuniste pe care i-am întâlnit se află şi Părintele Visarion Iugulescu.
Prigonit pentru Credinţă – de Comuniştii de ieri şi de astăzi -, a păstrat neîncetat căldura iubirii de Dumnezeu. Cuvântul său cucerea prin trăirea din care izvora.
Dacă intelectualiştii sterpi îşi îmbracă goliciunea în vorbe alambicate, preţiozităţi şi aroganţe, Părintele Visarion – ca şi Părintele Nicodim Măndiţă – a izvorât har pentru că trăia în har. Firescul trăirii sale în Christos era copleşitor pentru cel care îl întâlnea. Şi împărţea cu drag şi bucurie darurile sale, care se înmulţeau, astfel, nesfârşit.
Urât de ocupanţii sovietici – pretinşi Români -, urât de colaboraţionişti şi alţi trădători, Taica Părintele, cum îi spun ucenicii, a mers neîncetat către Ceruri.
Amintirea lui este vie printre ucenicii săi şi familiile acestora. Dar pentru cei mai mulţi sunt puternice bârfele lansate de Securitate – inclusiv prin colaboraţioniştii din Biserică.
Profesorul Sergiu Ciocârlan, cercetător acreditat CNSAS, a hotărât să se aplece asupra vieţii şi învăţăturii Părintelui Visarion Iugulescu. A străbătut kilometri de documente, mărturii înregistrate, mărturii directe. A pus în paralel actele Securităţii – adeseori agramate şi nu rare ori auto-contradictorii şi absurde. Le-a pus în paralel, apoi, şi cu mărturiile persoanelor implicate la care a putut ajunge.
În anul 2020 apare la Editura ART SOLEIL, Braşov, lucrarea
Un misionar prigonit al Bisericii Ortodoxe Române: Părintele Visarion Iugulescu, de Sergiu Ciocârlan.
Cartea este tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Serafim, Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale şi de Nord.
O să vă îndemn, din suflet, să o citiţi! Merită!
Ţineţi minte: Dacă îi cinstim şi urmăm pe Sfinţi suntem urmaşii lor, dacă nu îi cinstim şi nu îi urmăm suntem urmaşii torţionarilor, ocupanţilor şi colaboraţioniştilor.
Citiţi cartea lui Sergiu Ciocârlan.
Veţi vedea amândouă taberele: a Românilor lui Dumnezeu şi a oamenilor Satanei.
Şi vă va ajuta să ţineţi calea cea dreaptă. Cale spre care a îndemnat atâta suflete şi luminosul şi iubitorul ierodiacon Visarion Iugulescu.
Închei cu un citat de la începutul lucrării Un misionar prigonit al Bisericii Ortodoxe Române: Părintele Visarion Iugulescu :
„De mii de ori de m-aş naşte, aceeaşi misiune aş lua-o
acelaşi lucru l-aş face, pentru că nu există o datorie mai sfântă
decât aceea de a-i sluji aproapelui,
de a salva suflete şi de a fi în slujba lui Dumnezeu!”
(Părintele Visarion Iugulescu)
Pr. Dr. Mihai-Andrei Aldea
Prin anii 1991-1995 am avut ocazia să ascult multe cântări religioase a ucenicilor Părintelui Visarion, dar am pierdut multe din casetele înregistrate, astfel încât acum nu mai găsesc nici pe YouTube aceste cântări.. Mă bucur însă că am găsit vreo câteva canale de YouTube cu predici de ale sfinției sale.
ApreciazăApreciază
Da, Taica Părintele a fost şi rămâne o lumină pentru cei care Îl caută pe Dumnezeu.
Ucenicii săi (Visarioniştii) sunt statornici în dragostea faţă de Dumnezeu şi Părintele.
Trebuie doar căutată una dintre bisericile de care ţin.
ApreciazăApreciază
Aș ști să – i găsesc dacă aș mai fi cu ascultarea prin Slatina, erau deosebiți prin dragostea lor față de Biserică și oameni, te ajutau la orice era nevoie.. Am păstrat o amintire frumoasă față de ei.
Mulțumesc.
ApreciazăApreciază