Românii Ardeleni și Sclavii Ardeleni

Pentru Horia Pop, erou contemporan
al libertății și identității Românilor Ardeleni,
trecut în Veșnicie în 2020

Am crescut în București, dar am și străbuni din Ardeal – din Ținutul Codrenilor, din Cluj sau Alba, din Țara Bârsei etc. Unul dintre cei mai apropiați prieteni de familie a fost marele patriot Horia Pop, din vechea familie memorandistă Pop, familie cu străvechi tradiții patriotice – și, necesar, eroice – în istoria Transilvaniei. Mai mult, am avut bucuria de a străbate întreaga Transilvanie, din văile Râului Negru în Apuseni, din Parâng în Călimani. Am cunoscut și prețuit – cunosc și prețuiesc, de asemenea – numeroși Români din Transilvania; și, bineînțeles, oameni din familii mixte, dar și oameni de omenie din alte etnii, dar nu despre ei vorbesc acum.

Vreau să spun că Românii Ardeleni sunt minunați.
Au, ca toți oamenii, slăbiciunile și neputințele lor. Dar și calități neprețuite.
Poți vedea în ei frumoasa moștenire a Românilor din vechime, cu unirea creștină a Romanității, a Celtismului, Traco-Ilirismului și elementelor scitice locale. Vezi și unele influențe pozitive ungurești (ca, de pildă, unele cântece foarte frumoase), germanice sau, mai rar, de altă origine.
Și poate cea mai mare calitate a Românului Ardelean – adevărat – este dragostea față de Părinți și meleagurile natale, dorul de Patrie și de Părinți, dar și o anume Credință adânc așezată, o nevoie de legătură cu rosturile firii… și ospitalitatea, bineînțeles. Ca în cele mai multe părți românești, la Românii Ardeleni găsești atâta ospitalitate că poate să devină foarte ușor copleșitoare.

DAR, tot în Ardeal, găsești și alt fel de oameni. O altă rasă, aș putea spune, cel puțin spiritual – căci aparținătorii ei pot fi ieșiți chiar din cele mai românești familii ardelene. Definiți prin mândria de a fi fost sub ocupație multă vreme, ei pot fi caracterizați prin fraza

Noi nu suntem Mitici, noi suntem rasa superioară a Ardeleanului călărit de Unguri și Nemți!”.

Și, nu, nu este o glumă (proastă), nici o ironie (răutăcioasă), ci este exact cum se definesc ei, fără să conștientizeze, însă, ridicolul definirii.

Acești Sclavi Ardeleni sunt tot timpul disprețuitori față de Mitici – adică față de locuitorii din Vechiul Regat (adică Moldova, Muntenia și Oltenia). Acești Sclavi Ardeleni sunt tot timpul disprețuitori față de Balcanici – adică față de toți cei de peste Carpați.
Desigur, ei uită cât de mult au condus Ardelenii și România Interbelică, și România PostDecembristă – fără ca asta să fi dus România pe un drum bun.
Ei uită cei peste 800,000 (opt sute de mii) de Români Regățeni morți în Primul război mondial în luptele pentru eliberarea lor, a Românilor din Transilvania, Banat, Maramureș etc.
Ei uită că în secolele în care Ungurii și Austriecii îi călcau în picioare, le furau averile, le violau femeile, surorile și fiicele, singura lor scăpare era peste Munți, în Moldova, Muntenia și Oltenia.
Ei uită că „civilizatorii” Unguri și Nemți au distrus nenumărate biserici și mânăstiri românești, au ars nenumărate manuscrise și documente românești, au săvârșit genociduri crunte împotriva lor.
De la raderea Românilor din Banat – spre a face loc coloniștilor Austrieci, Sârbi, Unguri etc. – și până la Ip și Trăznea, paginile de genocid anti-românesc ale „civilizatorilor” Unguri și Austrieci sunt nesfârșite. O bună parte dintre ele apar în lucrările unor Bartolomeu (Valeriu) Anania, Ioan-Aurel Pop, Mircea-Gheorghe Abrudan și foarte mulți alții.

Să îi vezi pe cei care ți-au înrobit Străbunii, ți-au distrus cultura, ți-au furat averile, ți-au violat femeile, surorile, fiicele, ți-au ucis eroii și sfinții, ți-au nimicit bisericile, ți-au schimbat Credința prin forță etc., etc., drept „civilizatori”;
Să îi vezi pe frații tăi, pe cei de același neam, de multe ori cu rădăcini ardelene și ei, care s-au jertfit pentru libertatea ta, drept „necivilizați” și „rasă inferioară” asta înseamnă să fii sclav.
Iar să te crezi „rasă superioară” pentru că te tragi din cei înrobiți de asupritori, de coloniști criminali și genocidari, asta înseamnă să fii Sclav Ardelean.

Cine are urechi de auzit și suflet de trezit, să audă și să se trezească!

Mihai-Andrei Aldea

5 gânduri despre “Românii Ardeleni și Sclavii Ardeleni

  1. Întrutotul de acord. Să ajungi sa empatizezi cu discursul lui Orban ca ți se pare conservator și să dai dreptate unui istoric ca Boia, premiat de Ambasada Ungariei mi se pare un sacrilegiu adus memoriei poporului roman în general și romanilor ardeleni în special. Bunul Dumnezeu sa ne vindece de aceste apucături extrem de periculoase.

    Apreciat de 1 persoană

  2. Memoria omului e scurta. La fel ca nostalgicii comunisti care au uitat sau evreii din desert, asa si ardelenii au uitat. Fara a anula aspectul descris in articol, problema la care se refera ardelenii este descrisa in articolele:
    https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/istoricul-daicoviciu-despre-ciocoismul-unor-1595038.html
    si
    https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/cum-a-confiscat-nicolae-iorga-prim-ministru-al-1594166.html

    Apreciază

  3. Din păcate, asemenea articole sunt în cel mai bun caz superficiale și cu tentă. Ca singur exemplu de exercițiu logic elementar, se pune întrebarea:
    Unele surse spun că acel Lincoln de la Timișoara a fost o șpagă… scuze, un dar de la primarul Coriolan către Carol al II-lea Trădătorul, cedarea către Guvern fiind numai ”interfața legală”. Dacă însă e adevărat că a fost ”confiscat” abuziv de către Iorga, de ce Alexandru Vaida și Iuliu Maniu, următorii prim-miniștri, amândoi Ardeleni, nu l-au dat înapoi Timișoarei?
    Singurul răspuns logic este exact acesta: nu a fost confiscat de Iorga, ci a fost dăruit de primar – corect sau nu, e răspunderea acestuia.
    Pe această linie de superficialitate și subiectivism se află toată propaganda anti-românească din Ardeal. Ceva de genul, nu contează că Ungurii i-au violat logodnica lui Avram Iancu împingând-o astfel la sinucidere, nu contează că Ungurii i-au masacrat pe Românii din Ardeal de mii de ori, contează că a existat un funcționar corupt venit din Regat care a vrut niște perdele la care nu avea dreptul.

    Apreciază

  4. Cele scrise in articol sunt o realitate de necontestat.
    De asemenea e o realitate de necontestat faptul ca ardelenii asteptau cu bucurie eliberarea de sub robia vestica ( ca si evreii de sub egipteni sau romanii de sub dictatura comunista), dupa cum si faptul ca cel putin in Banat, jugul austriac a fost mai rau chiar decat cel pagan (otoman),
    Fara sa am pretentia ca cele scrise in articolele pe care le-am citat ar fi adevarate in toate amanuntele, acestea ilustreaza (descriu/ exemplifica) o alta REALITATE – cea de diferenta comportamentala, pe care majoritatea ardelenilor o constata cu gust amar.

    Personal (sunt Timisorean, si descriu doar un exemplu) am fost stupefiat de lipsa de respect a celor din sud atat pe sosele, cat si la rand in magazine. Cum intorci capul, in secunda urmatoare se gaseste cineva atent sa „iti ia fata” – te treezesti „instant” cu persoane noi la rand in fata ta. („istetimea” in a fenta nu e o valoare sau un motiv de mandrie si de lauda, dar se pare ca in sud mai este perceputa si ca valoare).

    Tot pe pielea mea am constatat „la firul ierbii” seriozitatea si calmul etnicilor maghiari si a locuitorilor din orase mai mici ca Arad sau Resita in comparatie cu neseriozitatea si agitatia psihica a romanilor in general, mai ales a celor din cosmopolitul oras Timisoara. (Este vorba de predispozitii/inclinatii. Bineinteles ca nu putem generaliza si absolutiza).

    Ambele probleme: (1) de respingere a conationalilor cu defecte de seriozitate (uitand marile suferinte din trecut) si (2) neseriozitatea cronica egoista, sunt CARENTE DE EDUCATIE.

    Apreciat de 1 persoană

  5. Din păcate nu știu cât de adevărată este această diferență comportamentală.
    Undeva prin 2005, cred, având un drum (eu la volan) către Cluj-Napoca, am avut prilejul să văd două mașini cu număr de Sibiu făcând șicane incredibile pe drumul dintre Alba Iulia și Aiud. Mai apoi, din păcate, am văzut numeroase purtări… nepotrivite, ca să fiu delicat, ale multor șoferi ardeleni.
    Am și fost lovit, din stânga, de un șofer din Miercurea Ciuc; șofer ce a intrat de pe un drum secundar, a trecut două benzi de pe un sens, banda doi de pe sensul meu și apoi a intrat în mine, cu toată seninătatea. Eram și cu copiii mei în mașină, și am izbutit doar să mișc mașina astfel încât să nu lovesc mașina din față și să fiu lovit doar în dreptul roții din stânga spate – adică nu în ușa din spate, așa cum venea d-l respectiv. Spre surprinderea d-lui care m-a lovit (un Ungur din Miercurea Ciuc), i-am vorbit, bineînțeles, frumos și ne-am înțeles prietenește.
    Pe drumul dintre Gheorghieni și Bicaz am întâlnit repetat mașini din Harghita și Mureș care conduc periculos; le-am întâlnit într-o frecvență mult mai mare decât mașini cu purtare similară cu numere regățene. Desigur, se poate spune că această disproporție se datorează situării Cheilor Bicazului. Dar ceea ce consemnez aici este purtarea necivilizată a multor șoferi ardeleni, inclusiv Unguri.
    De asemenea, voi sublinia faptul că nu mi s-a întâmplat niciodată în ultimii 25 de ani să văd pe cineva intrând în față la un rând într-un magazin. Și asta cu toate că, din multe pricini, am fost în magazine foarte mult, în unii ani aproape zi de zi. Totuși se poate să existe asemenea cazuri, nu neg, dar nu sunt ceva obișnuit, cel puțin în București, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Curtea de Argeș, Buzău, Râmnicu Sărat, Brăila, Galați, Piatra Neamț, Suceava, Iași, Bacău, Constanța și alte orașe regățene în care am făcut cumpărături – și în care mulți cunoscuți fac cumpărături, fără să întâlnească asemenea întâmplări. O să repet, se poate să fie – există și oameni răi în lume, precum și mitocani, drogați etc. – însă nu mi se pare că există o regulă în această privință.
    Pe de altă parte, în ceea ce privește neseriozitatea, mă tem că este o problemă reală a marilor orașe. Dar și a satelor care s-au orășenizat, care au fost cucerite de mahala.
    În această privință aș putea cita experiența de cumplită neseriozitate pe care au trăit-o niște copii duhovnicești – și prieteni – într-un mare oraș transilvănean. Având rădăcini ardelenești, au ales să se mute acolo tocmai pentru prezumata seriozitate ardelenească. Din păcate, după un an și ceva au plecat foarte dezamăgiți.
    În sfârșit, mai amintesc un fapt care ne poate ajuta să înțelegem un principiu, cred eu, esențial.
    Într-un sat din Argeș (județ regățean), un om nou venit și-a lăsat în curtea terenului nou dobândit scule de peste 1,000 de lei, ca să vadă cum sunt vecinii. În ziua următoare, vecinii l-au sunat speriați că și-a lăsat sculele vraiște și le poate strica ploaia. „Le-am adunat și le-am pus sub meri, unde sunt și sacii cu beton, sub plastic” i-au spus ei.
    Într-un alt sat din același județ Argeș, un om nou venit și-a lăsat sculele în magazie și scara lângă gard. În ziua următoare a găsit magazia goală și scara lipsă (magazia nu avea încuietoare). Vecinii „nu știau nimic”, dar de câte ori pleca îi dispăreau lucruri – și în primul rând tot ce lăsa în curte.
    Două sate din același județ, două purtări cu totul diferite. Într-un sat oameni gospodari și demni, în celălalt… jale.
    Iar principiul esențial despre care vorbeam este acesta:
    Sunt oameni buni și oameni răi în fiecare județ din țară.
    Generalizările, mai ales negative, sunt foarte primejdioase. Și, de multe ori, contraproductive din punct de vedere educațional.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s