Chemarea Vieții

Cu fiecare vreme ce se cerne,
Cu fiecare stea ce-a răsărit,
Cu fiecare noapte ce apune,
Lumini șoptesc urcând spre nesfârșit.

Sub fiecare piatră e o floare
Sub fiecare frunză e un dor
Se-nalță visele plutind spre depărtare
Și urmele de lut înmuguresc ușor.

Cu fiecare pas genunea piere
Și relele sunt slabe licăriri
Cu fiecare floare care cere
Culori de zbor plutit spre nesfârșit.

În fiecare boare e un înger,
În fiecare spin un trandafir,
În fiecare ochi este un cer
Și calea scânteiază a safir.

Sub fiecare pas e început,
Sub orișice sfârșit e viitor.
E un câștig în tot ce ai pierdut
Cât încă știi că îți mai este dor.

Peste cetăți de nouri și negreală
Peste furtuni ce rostul și-au pierdut
Peste uitări, căderi, voită amețeală
Mai strălucește noul început.

Mihai-Andrei Aldea