din cartea în lucru ”Calea Mireanului”
Cum se face creșterea bună a copiilor?
Deci, cum este creșterea bună a copiilor?
Atunci când părinții încearcă să fie cinstiți în Credință își cresc bine copiii.
E atât de simplu de spus într-o frază! Dar, pentru că tot omul este mincinos, adesea este foarte greu de trăit.
Căci Credința se trăiește, nu se afișează.
Cei care vor să fie ori să pară perfecți își cresc greșit copiii.
„Știu că am lipsuri, că am imperfecțiuni, muncesc să le îndrept și vreau ca tu, copilul meu, să te iei după ce fac eu bine, nu după ce greșesc sau păcătuiesc. Să nu te amăgești, vei avea mulțime de greșeli și păcate și fără să le copiezi pe ale mele. Dar ia pildă de la mine această lucrare: de câte ori ai căzut, ridică-te cu Domnul și te vei mântui!”
Așa gândește, așa își trăiește viața părintele bun.
Întreabă unii, după chipul lumii căzute:
– Cât de aspru sau de blând se cuvine să fiu cu copiii mei?
Dar sunt toți oamenii la fel?
Nu.
Și atunci cum ai putea să folosești aceeași măsură pentru toți?
Dumnezeu, Atotînțeleptul și Atotștiutorul, a avut nevoie de peste o mie de pagini pentru cuvântul Său, Biblia. De ce? Pentru toți. Căci Biblia a fost inspirată și scrisă pentru toți oamenii care au fost, sunt și vor fi; pentru toate vârstele și stările lor.
Și unul se bucură de o carte din Biblie, altul de alta. Ba chiar și după stare vine setea pentru Evanghelia după Ioan sau proorociile lui Isaia, după Cartea lui Iov sau cea pentru Filipeni, și tot așa.
Dacă astfel este cu folosul Scripturii pentru om, la fel este și cu folosirea copilului de răsplată și pedeapsă: depinde mult de stare și împrejurări.
Dar dacă părintele muncește să trăiască cinstit Credința își va folosi copilul.
Căci creșterea copilului este totuna cu creșterea oricărui om întru Christos.
Și așa cum Domnul învață, îndeamnă, mângâie, ceartă, bate, iartă, la fel și părinții trebuie să își învețe copiii, să îi încurajeze în bine, că îi mustre și să îi pedepsească pentru rău, dar totdeauna cu iubire și întru adevăr. Căci adevărul există doar în iubire, iar iubirea există doar întru adevăr.
Mulți se plâng aici de greutatea Învățăturii lui Dumnezeu. Ar vrea o formulă clară pe care să o aplice. Și se întâmplă asta pentru că în fapt nu țin cuvântul, nu aplică formula, care zice Credința se trăiește cinstit – adică sincer și cu demnitate.
Cine muncește și luptă să trăiască cinstit Credința trebuie doar să aplice experiența în creșterea copilului.
Pr. Dr. Mihai-Andrei Aldea
România Străveche - Ancient Romania 
Hristos a înviat părinte!As dori sa va întreb ceva..Pe 22 iunie, de Sâmbăta Morților, se fac botezuri?Mulțumesc.Doamne ajută
Yahoo Mail: Căutare, organizare, reușită
ApreciazăApreciază
Adevărat a înviat!
De obicei, la Români, botezul și nunta nu se fac în zilele mari de prăznuire a morților. În schimb pe 23 Iunie, de Pogorârea Duhului Sfânt, este o zi foarte potrivită pentru botez.
Însă cel mai bine este să ascultați de preotul care va face botezul.
ApreciazăApreciază
Mulțumesc de răspuns Părinte! Noi stam în Germania și o sa botezam copilul aici la o biserică ortodoxa românească. Preotul de la Biserică de aici ne-a zis ca putem sa botezem ori pe 22 iunie de Sâmbăta Morților ori 23 iunie, de Rusalii.Sunt puțin nedumerit!!Doamne ajută! Yahoo Mail: Căutare, organizare, reușită
ApreciazăApreciază
E bine dacă faceți pe 23. Oricum, însă, Dumnezeu să fie cu voi și copilul vostru!
ApreciazăApreciază
Am schimbat data botezului pe 23 de Rusalii. Dacă îmi permiteți o întrebare pe lângă subiectul cu botezul, v-ati retras din viața publică?Nu am mai văzut conferințe, interviuri, postari.. Mulțumesc Toate cele bune! Doamne ajută!
Yahoo Mail: Căutare, organizare, reușită
ApreciazăApreciază
Dumnezeu cu voi!
Ca să răspund la întrebare:
1. M-am retras de pe facebook de ani de zile, iar asta înseamnă pentru mulți Români că dispari de pe fața pământului. 🙂
2. Am devenit persoană non grata în spațul public după pozițiile (de bun simț) din Plandemie. Deși s-a dovedit între timp că am avut dreptate, interdicția rămâne, după principiul bolșevic „Mai bine să greșești cu Partidul decât să ai dreptate împotriva lui!”.
3. Am ceva necazuri cu sănătatea, ceea ce mă face mai puțin activ decât în trecut. Un lucru pe care, se vede, Părintele Iustin l-a prevăzut, căci singurul canon pe care mi l-a dat vreodată a fost „Scrie, părinte, scrie!”. Deci,
4. Scriu. Scriu mai ales aici, pe spațiul acesta pe care cu greu îl țin. Dar am scos, cu mila lui Dumnezeu, și câteva din cărțile care mărturisesc ceea ce Părintele Iustin mi-a cerut să scriu: dimensiunea de luptători ai lui Dumnezeu, esențială pentru a fi Români; cinstirea Sfinților Români și mai cu seamă a Sfinților din Prigoanele Comuniste; conlucrarea între Dumnezeu și om în istorie etc.
Au apărut articole scrise de mine, acolo unde interdicția pusă asupra mea nu funcționează. Și unele cărți.
În rest, pace tuturor și slavă lui Dumnezeu pentru toate!
ApreciazăApreciază