În grădină – de Constantin Străchinaru

În grădină

Ies în grădină odată cu zorile.
Binefăcătoare-i prima adiere!
Colorate, aromate, florile
îmi întind ceşcuţe cu miere.

Chemarea de-a ieşi dimineaţa în vii,
în livezi, în poieni, nu e nouă…
Cândva, părinţii îi învăţau pe copii
Să umble desculţi prin rouă.

Şi-acum, iată-mă-s eu, însetatul.
luat de-al minunilor val.
În stânga ogoarele, în dreapta, satul,
În faţă, pârâul de-argint muzical.

Chiot lung de in şi de tort
izbucnind în tot ce este,
cu trei căni în mână peste
aceste creste mă port.

Vinicer râzând în struguri,
mere dogorind în pom,
viaţă mişunând în muguri,
om dând mâna cu alt om;

sunt îndemnuri ce vin
din adâncul, marele
suflet de roman senin
când salută soarele.

Constantin N. Străchinaru

 

Magazin DSV                                                                                                        The Way to Vozia…

Îndemn la luptă

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s