Lumea schizofrenică (II)

continuare la Lumea schizofrenică (I)

(Reiau:

„Trăim într-o lume din ce în ce mai schizofrenică.
Dar încă mai sunt cei care vor să meargă din zona patologică înspre zona sănătății psihice, de la haos la bună rânduială, de la prejudecăți la logică și obiectivitate.
Poate chiar tu, cel care citești, vrei asta.
Exemplele de aici au rostul de a ne ajuta în regăsirea noastră și a adevărului.”)

(4)Cine ești tu să mă judeci pe mine?” (cu varianta „(Tu) nu ai dreptul să mă judeci pe mine!”)
Această sintagmă schizoidă este foarte răspândită în lumea de astăzi. Și are foarte multe forme. De ce este schizoidă?
Pentru că pleacă de la judecarea celuilalt ca fiind nevrednic, nedemn, incapabil etc. și, prin urmare, lipsit de „dreptul” de a-l judeca pe emițătorul sintagmei.
Ține perfect de lumea schizofreniei faptul că judecarea și disprețuirea celuilalt este folosită ca premiză pentru a-i interzice să judece (și să disprețuiască).
Tot de lumea schizofreniei ține și înclinația de a folosi această sintagmă doar atunci când judecata (disprețul) nu convin. În rest, aceleași persoane ce emit la nevoie sintagma judecă și disprețuiesc pe scară largă.

(5) „Cei mai mulți sunt proști
Cu felurite variante, convingerea unei majorități masive de proști ca parte a Omenirii este exprimată adeseori. Cu năduf, cu satisfacție, cu tristețe, după caz. Majoritatea oamenilor cunosc o formă sau alta a acestei idei și au exprimat-o cel puțin o dată în viață.
Doar că nu își dau seama de faptul simplu că există o mare șansă ca ei să facă parte din majoritatea blamată!
Să revedem: majoritatea oamenilor spun că majoritatea oamenilor sunt proști.
De vreme ce avem două majorități ale aceleiași mulțimi este evident că în mare parte se suprapun.
Ceea ce, dacă nu am trăi într-o lume schizofrenică, ar duce la o maximă prudență față de o asemenea sintagmă.
Mai mult, schizoidia existenței și folosirii sintagmei alunecă direct în schizofrenie dacă ne amintim că există și se folosește în societăți democratice.
Adică în cele care își întemeiază viața – politică, administrativă, economică și militară în primul rând – pe… voința majorității!
Or și aici avem exact aceeași suprapunere între „majoritatea de proști” și „majoritatea de voturi”…
Ceea ce face ca acei care se pretind democrați și emit asemenea idei să fie într-o auto-contrazicere totală. (Manifestare tipică schizofreniei.)

(6)Promovăm diversitatea prin amestecul de etnii, rase şi religii până se ajunge la o unitate
cu variante precum
Promovăm diversitatea interzicând religiile sau convingerile religioase care nu ne convin
Trebuie subliniat faptul că cei care au şi răspândesc aceste idei, încercând să le pună în practică, nu îşi dau seama nicio clipă de absurditatea lor – de fapt demenţa lor, medical vorbind.
Este evident că idei de genul „no religion, no nation, no country” („nicio religie, nicio națiune, nicio țară”) duc la nivelare totală, duc la pierderea identității naționale, religioase, etnice. Adică sunt o combatere extremistă a diversităţii!!
Diversitatea se apără, logic, păstrându-se specificul, nu distrugându-l!
Respectând valorile celorlalți, nu folosind forța pentru a-i face să renunțe la ele şi să le adopte pe ale tale.
Din păcate, de la adepții Islamului până la adepții LGBT, sunt mulți extremiști care se conduc după asemenea lozinci schizofrenice. Şi pretind că apără și promovează diversitatea distrugând-o!

(va urma… poate…)

Mihai-Andrei Aldea

 

Sa regasim Lumina 01

Magazin DSV                                                                                                        The Way to Vozia…

Îndemn la luptă

Lumea Schizofrenică (I)

SCHIZOFRENÍE s. f. Boală psihică gravă, care se manifestă prin scăderea activității intelectuale și prin dezechilibrarea unității și a coerenței psihice. (cf. Dicționarul Limbii Române Contemporane)

SCHIZOFRENÍE s. f. boală psihică gravă caracterizată prin disocierea spiritului, idei delirante și halucinații. (< fr. schizophrénie) (cf. Micul Dicționar de Neologisme)

Într-adevăr, schizofrenia cuprinde toate aceste elemente. Atât activitatea ideatică delirantă cât și scăderea activității intelectuale propriu-zise. Prima este într-o legătură directă cu a doua, pentru că activitatea intelectuală propriu-zisă presupune o învățare sistematică (inclusiv a învățării în sine), un sistem de gândire cât mai obiectiv și o continuă raportare la realitate. Scăderea activității intelectuale propriu-zise duce la o învățare haotică, renunțarea la obiectivitate (la logică) și respingerea realității ce nu se potrivește cu prejudecățile.

Trăim într-o lume din ce în ce mai schizofrenică.
Dar încă mai sunt cei care vor să meargă din zona patologică înspre zona sănătății psihice, de la haos la bună rânduială, de la prejudecăți la logică și obiectivitate.
Poate chiar tu, cel care citești, vrei asta.
Exemplele de aici au rostul de a ne ajuta în regăsirea noastră și a adevărului.

 

(1) „Nu există absolut niciun adevăr absolut!
O afirmație schizofrenică foarte des întâlnită. Bineînțeles, cu variații de formă, însă exprimând aceeași idee patologică. De ce este o afirmație schizofrenică? Pentru că proclamă, cu seriozitate și autoritarism, un adevăr absolut pretinzând că nu există unul.
Este, adică, o afirmație care se contrazice pe sine, o absurditate. Asta ar așeza-o între prostiile comune dacă nu ar fi folosită drept principiu de viață, „argument” etc. de foarte mulți. Această întrebuințare o transformă într-o manifestare ideatică delirantă, schizofrenică.

(2)Ascultă-ți muzica și n-asculta de nimeni, ascultă-ți muzica și-ascultă doar de tine
Este o lozincă schizofrenică ce a fost folosită pentru lansarea și promovarea unui post de radio. A avut un mare succes în generația tânără a vremii, ba chiar și printre cei care ar fi trebuit să fie maturi. Din peste 500 (cinci sute) de oameni cu care am discutat lozinca (sloganul publicitar) am găsit numai doi (da, numai doi!) care observaseră auto-contrazicerea frazei.
Evident, dacă asculți de această lozincă, deja asculți de cineva!
Respectiv, de cel care a creat îndemnul.
Mai mult, asculți de muzica respectivă, deci implicit de cei care au creat-o.
Altfel spus, lozinca te îndeamnă să asculți de postul respectiv de radio și cei promovați de el, pretinzând totodată că asta înseamnă că nu asculți de nimeni.
Evident, este o manipulare prin care omul este făcut să asculte doar de postul în cauză și de cei promovați de el. Eventual răzvrătindu-se față de orice alte surse de idei, autoritate etc.
Sunt și aici mii de variații.
Tot evident, adoptarea unui asemenea principiu, supunerea față de o asemenea manipulare înseamnă alunecarea în zona schizofreniei.

(3)Îmbracă-te la modă ca să fii nonconformist
Și această idee are zeci de mii de forme. De la „îmbracă-te așa ca să te regăsești” până la „așa se îmbracă un om liber/puternic/realizat”. De la „Gangnam Style” până la „blugi decupați/rupți” există neumărate imbecilități totale promovate astfel cu foarte mult succesc.
Logic, dacă te îmbraci la modă ești conformist.
Cu excepția cazului în care gustul tău estetic, întâmplător, se potrivește cu moda. Acest ultim caz nu poate fi însă valabil decât întâmplător, pentru un timp, de vreme ce moda se schimbă!
Atenție! Nu discut aici validitatea conformismului! Acesta poate să fie un lucru foarte bun sau foarte rău în funcție de context. Aici discut invaliditatea, distopia ori schizofrenia unei idei în care, din nenorocire, mulți cred.

(va urma…)

Mihai-Andrei Aldea

Sa regasim Lumina 01

Magazin DSV                                                                                                        The Way to Vozia…

Îndemn la luptă