Sketch-ul de la SNL, România și lecțiile de curaj și compasiune – Mihai Şomănescu

O analiză a lui Mihai Şomănescu ce trebuie citită:

„A trecut oarecum neobservată sceneta de la Saturday Night Live (SNL), un legendar program de comedie, în care apare și România.

Despre ce e vorba: în cadrul programului este o scenetă în care actori prezintă „ceea ce s-a întâmplat, de fapt” în culisele recentei întâlniri NATO de la Londra. În cadrul scenetei apare și România, care este gonită de la masa unde urmau să se așeze greii.
Este bine să precizăm că acest gen de scenete și mai ales cele de la SNL se bazează pe stereotipurile, imaginea de obște pe care o au personajele ironizate. Știind asta, să vedem cum este „interpretată” România:
„România” este interpretată de un tip înalt, tuns scurt, cu alură sportivă, dar care pare ușor tâmp și a cărui singură replică este : „Îmi plac economiile voastre”. [continuarea aici] „

 

10 gânduri despre “Sketch-ul de la SNL, România și lecțiile de curaj și compasiune – Mihai Şomănescu

  1. Doamne ajută!
    Cu drag şi cu tristeţe vă spun că ceea ce aţi spus ţine strict de prejudecăţi.
    Dacă autorul articolului „expune prejudecăţile lui”, aşa cum pretindeţi, este absolut necesar să arătaţi ce şi cum. Fără o asemenea mărturie, critica devine acuzaţie şi atac la persoană.
    Mie mi se pare că înţeleg ce v-a supărat. Ultimele două paragrafe. Pe care le-aţi generalizat dincolo de litera şi spiritul autorului, pe care le-aţi primit foarte personal. Ceea ce este de aşteptat, în mare măsură. Dar! Haide să fim cinstiţi, să trecem de simţirile noastre şi să raţionăm. Cât mai obiectiv.
    Este oare incorect să se spună că nu e bine, nu este cuviincios, să dea lecţii cei care nu au „nicio problemă că copiii copiilor lor nu vor vorbi românește”?
    Într-adevăr, atunci când renunţi la Românitate pentru ceea ce ai mai preţios în această lume – copiii – cum ai mai avea căderea să te pronunţi asupra Românităţii?
    Este de la sine înţeles că un astfel de text nu îi priveşte pe cei care ţin Românitatea mai departe, acolo unde se află.
    Iarăşi, este oare incorect să se spună că atunci când ai abandonat lupta cu un sistem poate să fie nepotrivit să dai lecţii de luptă cu acel sistem?
    Da, este incorect dacă se exclude orice fel de lecţie de la oricine a abandonat lupta. Pentru că, de pildă, un om care îşi recunoaşte sincer limitele şi arată obiectiv de ce a abandonat lupta poate, într-o anumită măsură să dea lecţii despre ceea ce a trăit şi a învăţat el din propria trăire.
    Dar este vorba despre aceştia în articol? Nu, ci despre cei care abandonând România şi Românitatea dau, paradoxal, lecţii despre cum ar trebui să fie România, cum ar trebui să se poarte Românii, ce este cu Românitatea… Iar acest lucru este, evident, nepotrivit.
    Repet: cuvântul cheie este aici abandonarea.
    Nu ceea ce putem numi retragere strategică, fugă de moment, repliere etc.
    Nu este vorba despre cei care, plecaţi, păstrează vie în inima şi viaţa lor şi România, şi Românismul.
    Textul este foarte limpede în această privinţă.

    Apreciază

  2. Parinte eu trăiesc in diaspora si M-AM SATURAT SA TOT AUD povestile astea cu copiii care nu vorbesc romaneste, cu curajul de a trăi in Romania si lasitate de a nu o face, cu cat suntem noi de afoni in toate cele fata de cei ramasi!
    Realitatea mea este alta! Eu vad copii in biserica vorbind in romaneste, o vad pe fica-mea nascuta aici vorbind romaneste, vad sasi care vorbesc in romaneste sirecunosc deschis ca vin din Romania! Sigur avem si noi uscatuile noastre dar nu le aveti si dumneavoastra? E curaj sa ramai in Romania? Poate! Dar e curaj sa te recunosti roman in diaspora tocmai din cauza curajosilor ramasi! Fiecare dintre noi este un ambasador al tarii din care vine cel din diaspora cu atat mai mult!
    Chiar daca faceti parte din grupul paginii respective trebuie sa ramaneti iubitor de neam inclusiv a celui din diaspora asta pt imaginea care v-ati facut-o si pentru ca sunteti preot! Colegul dumneavoastra merge pe linia comuna a mass-mediei diaspora e de vina de toate! Astia schimba soarta alegrilor! Astia nu au mancat salam cu soia! Astia se ascund ca sunt Romani! Astia se dau destepti! Astia nu stiu romaneste! Astia nu platesc impozit! Astia…INCETATI! Nu suntem noi problema cea mare a Romaniei cum nu sunt ardelenii separatisti, moldovenii violatori, oltenii prosti samd! NU MAI GENERALIZATI! NU MAI CAUTATI DOAR RAUL! TOATE ASTEA DEZBINA si chiar nu mai e nevoie!

    Apreciază

  3. „IQ100
    16.12.2019 14:28
    ‘România” este singurul personaj care apare în scenă dar nu și în poza de final: „Letonia” o face, noi nu.
    Deci Romania NU VA MAI EXISTA ”
    Acesta este (la ora când scriu aceste rânduri) singurul comentariu postat la articolul lui Mihai Șomănescu, pe pagina „Activenews”.
    Și se prea poate ca cei care au conceput sau au comandat respectiva scenetă să gândească astfel, adică să dorească dispariția României de pe harta lumii. Trebuie să înțelegem un lucru esențial și anume, faptul că dușmanii României nu doresc (doar) dispariția României pur și simplu, ci vor să arate lumii întregi că această dispariție este rezultatul normal (România normală a lui Iohannis ?), consecința normală a comportamentului iresponsabil al românilor, care și-au vândut conștiința pentru mai nimic și prin urmare nu merită nimic mai mult decât un tratament de slugă, nicidecum o țară și/sau un teritoriu care să-l aibă în stăpânire deoarece nu sunt în stare să-l stăpânească și să-l administreze. Și drept dovadă că se dorește acest lucru stau mărturiile foștilor deținuți politici din temnițele comuniste din România, cărora torționarii le-au declarat că nu au niciun interes ca jertfele lor să ajungă la cunoștința opiniei publice și ei să fie cunoscuți drept eroi sau chiar sfinți, ci dimpotrivă, opinia publică să afle despre ei că au fost niște oameni care au urmărit niște interese meschine și s-au hărțuit între ei pentru niște interese mărunte chiar și în închisori (vezi acuzațiile recente ale unui Fodor și Tismăneanu)… De aceea dușmanii României spun și vor spune că cei care au plecat din România în alte țări, tocmai de aceea au plecat pentru că nu-i puteau suporta pe semenii lor care se comportau, se comportă și se complac într-o stare de indiferență, de delăsare, de corupție și cărora le place să fie slugi și/sau cerșetori, așa cum au fost și sub comunism. Și prin urmare, cor spune că cei care au emigrat sunt de acord cu democrația occidentală, s-au integrat în noile lor țări, desigur cu unele excepții, și le este rușine de România și semenii lor rămași în România. Și, bineînțeles că nefiind în stare să se conducă singură, dar fiind și greu guvernabilă (din motivele arătate un pic mai sus) se va propune ca România să fie împărțită în mai multe regiuni sau cum vor decide ei să le numească, iar comunitatea internațională va fi desigur de acord.
    Toate acestea au venit peste noi pentru că noi ne-am depărtat de Domnul. Comunitatea internațională a hotărât bombardarea fostei Iugoslavii chiar de Buna Vestire în 1999, iar Domnul a îngăduit acest lucru, căci Sfântul Nicolae Velimirovici prevenise cu mult timp înainte poporul sârb despre ceea ce urmează să se întâmple din cauza îndepărtării poporului de Dumnezeu, iar poporul nu a luat aminte. Fosta Iugoslavie mergea foarte bine d.p.d.v economic înainte de 1999 dar nu accepta „ajutorul” FMI și al BM și a sfârșit prin a fi bombardată pentru acest curaj. Pe de altă parte, dacă ar fi existat o rezistență împotriva FMI și a BM și în România, foarte probabil că și România ar fi împărtășit soarta fostei Iugoslavii. Deci soluția este „Întoarcerea la Hristos”(Ioan Ianolide), apoi va urma și întoarcerea acasă. În caz contrar (cu toată durerea o spun !!!), probabil că nu va mai exista o acasă pentru români (Doamne ferește de așa ceva !!!), căci aceasta ar fi consecința firească a păcatelor noastre nepocăite și neîndreptate.
    Iertare și Doamne ajută tuturor !!!

    Apreciază

  4. Dumnezeu să vă miluiască şi să vă dăruiască toate cele bune!

    Vă scriu cu părere de rău. Am aşteptat să vă liniştiţi şi să revedeţi lucrurile. Cuvintele trebuie folosite cu multă chibzuială, cu dreaptă-socotinţă; altfel rănesc, murdăresc – şi vom răspunde pentru ele.
    Din păcate nu aţi revenit. Deci, cu dragoste şi durere, încerc să vă întind, iarăşi, o mână. Ca să ieşiţi din mlaştina furiei iraţionale şi să vă întoarceţi la raţiune şi dragoste. Pentru că, vedeţi dumneavoastră?, exact folosirea prejudecăţilor în locul raţiunii şi lipsa de coerenţă în sistemul de valori ne dezbină şi ne risipesc. Atât ca oameni, dar şi ca naţiune.

    Comentariul dvs. revine, iraţional, cu reproşuri pentru ceva ce nu există în articol. Şi v-am arătat că nu există, dar aţi refuzat să vedeţi.
    Ziceţi dvs.
    „M-AM SATURAT SA TOT AUD povestile astea cu copiii care nu vorbesc romaneste”
    Este trist că v-aţi săturat să auziţi o parte a realităţii care nu vă convine. Dacă fiica dvs. vorbeşte româneşte şi la fel şi alţi copii pe care îi cunoaşteţi este frumos, este minunat, este firesc. Dar adevărul este că în Italia, Spania, Franţa şi multe alte ţări sunt copii de Români care nu ştiu româneşte, ba chiar şi care dispreţuiesc şi chiar urăsc România şi Românii!
    Vă pot da aici multe link-uri de articole şi eseuri pe temă, precum unul cu mărturii ale unor ardeleni, unul de la B1TV cu Românii din Ungaria, unul de la „Gazeta Românească” din Ungaria, sau exemplul pozitiv al Şcolii Româneşti de la Spoleto (Italia), şcoală apărută datorită şocului avut de Ramona Mihai când a aflat de aproape 500 de copii din Suceava (trăitori în Italia) care nu mai ştiau deloc limba română. Am adăugat link-urile în text, doar daţi click pe el şi se deschide pagina.
    O să vedeţi astfel că unele articole chiar generalizează (o să revin), dar mai ales că, da, există problema pierderii limbii şi identităţii româneşti de către copiii de Români emigraţi. Există! Există această problemă. Şi se cuvine să se vorbească despre ea, nu să refuzăm să o auzim.
    Da, se poate ca noi să nu fim parte a acestei probleme.
    Dar asta înseamnă că nu există pentru alţii? Evident, nu, nu poate însemna asta. Mărturiile sunt clare. Din cca. 900.000 de copii români din Italia cel puţin o treime au uitat sau chiar nu au învăţat vreodată limba română. Este vorba de cca. 300.000 de copii doar în Italia.
    Dar faptul că nu suntem parte a acestei probleme înseamnă că e bine să o ignorăm, să nu mai auzim despre ea?
    Evident, nu, nu poate însemna asta. Faptul că noi nu avem un anumit păcat nu înseamnă că trebuie să ignorăm existenţa lui. Dimpotrivă, acest lucru ar duce la creşterea şanselor noastre de a ajunge să îl săvârşim. Şi, totodată, ar însemna să nu-i ajutăm pe cei care sunt atraşi de păcat – sau sunt victimele lui.
    Atunci când sunt sute de mii – dacă nu peste un milion – de copii români care uită sau nici nu învaţă limba română, este cu totul greşit să trecem cu vederea acest fapt. Dimpotrivă, avem datoria de a lupta pentru îndreptarea lucrurilor. Aşa se cuvine înaintea lui Dumnezeu şi a Înaintaşilor.

    Dar, desigur, mai este problema generalizării.
    Căci, e limpede, sunt şi multe familii româneşti peste hotare care îşi păstrează frumos limba, dragostea de neam, Credinţa, tradiţiile, legătura cu Ţara etc.
    Această problemă a generalizării, fără să o ţipăm, este totuşi gravă, în măsura în care poate să îi descurajeze cumva pe cei care nu îşi abandonează rădăcinile, limba, Credinţa.
    Dar apare în articolul despre care discutăm?
    Este articolul (eseul) în cauză generalizator?
    Nu.
    Nu este.
    Nu este şi comentariul meu anterior v-a arătat acest lucru concret, cu citate.
    Din păcate, dvs. aţi ignorat acest lucru.
    Şi continuaţi cu prejudecăţi şi lozinci.
    V-am spus
    „Mie mi se pare că înţeleg ce v-a supărat. Ultimele două paragrafe. Pe care le-aţi generalizat dincolo de litera şi spiritul autorului, pe care le-aţi primit foarte personal.”
    Nu v-aţi ostenit să-mi răspundeţi dacă aceste două paragrafe v-au supărat sau nu.
    M-am chinuit să pun şi alte întrebări.
    Nu mi-aţi răspuns.
    De ce?
    Vă e chiar atât de imposibil să recunoaşteţi că aţi greşit?
    Că aţi catalogat ca generalizator un articol care nu este generalizator?
    Aţi scăpat punctele care arată la cine şi la ce se referă autorul. Şi care, evident pentru un cititor detaşat, obiectiv, limitează cazul discutat de cadrul general al diasporei româneşti.
    V-am arătat că aţi ignorat aceste puncte.
    Aţi refuzat să vedeţi.
    Cu toată dragostea vă spun, mi se pare foarte urât.
    Loviţi în cei care vă iubesc pentru vinovăţiile altora.
    Loviţi şi în mine – şi Dumnezeu ştie cât iubesc Neamul Românesc de pretutindeni -, dar şi într-un om (Mihai Şomănescu) pe care nu îl cunoaşteţi şi nu l-aţi urmărit. Dacă l-aţi fi cunoscut l-aţi fi iubit, pentru că este un om care Îl iubeşte pe Dumnezeu şi iubeşte Neamul Românesc de pretutindeni.
    Or tocmai aceste lovituri – mult dorite de cei ce ne urăsc – duc la dezbinare! Şi îi fac pe oamenii aceluiaşi neam şi aceluiaşi Dumnezeu să se certe şi să se despartă pe nimic!
    Vă rog, iarăşi, să vă liniştiţi şi să înţelegeţi că nici Mihai Şomănescu, autorul articolului, nici eu nu am făcut şi nu susţinem generalizările care vă supără atât. Dimpotrivă.
    Dumnezeu să vă dea pace şi înţelegere.
    Şi, bineînţeles,
    Sărbători fericite!

    Apreciază

  5. Parinte dumneata imi esti drag prin iubirea de neam, prin faptul ca nimeni nu va tulbura de pe linia asta. Neamul nostru nu-i „cel mai cel” oricat ne-am dori noi sa fie! Dar asta e alta poveste!
    Ca sa spun ca am gresit nu pot sa o fac decat daca sunt convins de lucru asta! Nu sunt! Dumneata si cu mine traim in doua realitati diferite. A mea este a romanului din diasporă, o minoritate destul de dispretuita de natiunile in care traim. Pe langa asta din Dumnezeu stie ce motive cel putin dispretuiti si de cei din tara pe diferite motive! Nu le mai insir… Din cate stiu aveti o sora in Suedia sa va spuna ea!
    Realitatea dumitale e a romanului majoritar in tara lui si asta deformata de iubirea de neam si de faptul ca sunteti preot(altfel vorbesti, te comporti cu un preot chiar ateu fiind)
    Ca sa ajungem la un numitor comun trebuie sa schimbam 30 de ani locul intre noi ca sa putem percepe realitatea celuilalt!
    Articolul.
    In fond pana la diaspora un articol excelent cu tema nu respecti reprezentantul unei țări atunci nu respecti tara neamul! Daca il incheia aici era perfect! Nu a facut-o! Dupa ce spune ca e „vina noastra” enumerand lucruri facute in tara exemplifica cu diaspora pentru vină:
    „(La Holywood)…. doar ai noștri își uită limba, refuză asocierea cu România și își vorbesc țara de rău”
    Care ai nostrii? Toti? 1000? 10?Sunt mai multi aia care”uită” sau ceilanti? „Ai nostrii” spune ca cei multi, majoritatea! Asa inteleg eu! Dar poate am uitat limba si inteleg gresi! Sau poate sunt sensibil pe tema! Asa percep eu prin realitatea mea! Dumneata sigur vezi altfel ca omul iti place si e un curajos rămas nu ca mine! Realitatea dumneavoastra!
    Si că veni vorba de curaj de unde stie prietenul dvastra ca cei din diaspora nu au fost in strada la „revolutie”.Poate au fost si au plecat ca mine vazand ca se aleg tot comunistii! Eu am stat 31 de ani sub comunism sa mai fi ramas inca 30 de ani nu era curaj ci prostie! Dar asta din nou e realitatea mea care nu sunt preot ci am o meserie fara cautare in Romania ultimilor 30 de ani! Sunt tradator? Cu ce, prin ce? Ce a pierdut Romania odata cu mine? Pe cine inafara alor mei i-a durut ca plec? Ce eforturi fac romanii, tara sa venim inapoi?
    Si acum tot prin realitatea dvastra imi dati exemple de cateva sute de copii care nu vorbesc romaneste.Suntem milioane! Sunt milioane de copii in diaspora! Care vorbesc care nu?
    Scolile romanesti sunt o gluma buna! Ele se afla de obicei pe langa biserica si rolul lor este sa castige preoteasa un ban cinstit de la statul roman! Nimeni nu invata romaneste in 2 ore duminica! Cei care stiu stiu de acasa cei care nu stiu nu stiu pentru ca parintii nu mai au de gand sa se întoarcă acasa! Sunt de condamnat? De ce? Mergea României mai bine cu inca cateva milioane in plus? Unde e tradarea?
    Sigur ar fi frumos sa invete copiii limba stramosilor dar uneori nu tine doar de parinti lucru acesta mai trebuie sa vrea si copilul si mai trebuie si un anturaj romanesc lucru nu totdeauna posibil!
    Inchei aici dorindu-vă la fel sarbatori fericite alaturi de cei dragi domnului Șomănescu inclusiv!

    Apreciază

  6. http://www.cuvantul-ortodox.ro/ce-ati-facut-din-tara-parintele-cezar-axinte-omilie-dureroasa-despre-un-popor-ajuns-la-o-grea-cumpana-garbovit-imbolnavit-si-aproape-pecetluit-prin-propriile-alegeri-ce-mai-avem-de-facut-acum/
    „Propriile alegeri” au (a)dus poporul în starea în care se află. Fie să rămână în țară, fie să plece afară. Și într-un caz și în celălalt, alegerea pe care o avea de făcut fiecare dintre noi era cea dintre Hristos și Baraba, adică dintre Cel Care Și-a dat Viața pentru ca noi să ne mântuim, să-L primim să se nască și în ieslea inimilor noastre pentru ca să ne (con)ducă apoi la Fericirea Veșnică și cel care promite o fericire iluzorie și trecătoare aici pe pământ, oricum s-ar numi el (Iliescu, Băsescu, Iohannis, etc.). Atenție mare, de „propriile alegeri” depindem nu doar noi și „a noastră mântuire”, ci și mântuirea strămoșilor noștri direcți, precum și a urmașilor noștri direcți, până la Sfârșitul lumii !!!
    Iertare și Doamne ajută tuturor !!!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s