La cratiţă… Iar despre pateul de ficat

După ce am publicat mica scriere despre pateul din ficat de porc m-am trezit cu multe întrebări, laude (nemeritate) şi reproşuri – mai ales pe linia că e post şi „ispitesc”…

20171215_211259 micCică ar fi ispită pateuţul ăsta, săracu’ de el!

Acum, în ceea ce priveşte treaba cu „postul şi ispita”, cred că asta dovedeşte doar cât de orăşeni – în înţelesul trist al cuvântului – devenim. Păi suntem la sfârşitul postului! Şi trebuie pregătit mâncărurile (de dulce!) pentru Crăciun! Altfel cum o să prăznuim Naşterea Domnului cu cei dragi? Cu ciorbă de fasole şi pâine cu zacuscă? Sau cu mâncare de dulce cumpărată de la hipermarket-uri, plină de E-uri şi felurite alte chimicale?

Din moşi-strămoşi sfârşitul Postului Mare şi al Postului Crăciunului este plin de arome „de dulce”: de cozonac sau drob, de cârnaţi, sarmale, ciorbă de miel sau de pui sau de porc şi nenumărate altele.
Şi milioane şi milioane de Românce şi Români, generaţie după generaţie, au ţinut postul în vreme ce pregăteau bunătăţile bogate ale praznicelor Învierii şi Naşterii Domnului.
Ştiu că e greu, când îţi aburesc la nas toate bucatele de dulce, să faci faţă postului. Dar, pe de-o parte, ştii că mai e puţin şi vine dezlegarea. Iar, pe de altă parte, atunci capeţi putere sufletească mai mare, când înfrunţi ispite mai puternice.
Deci, eu doar ţin tradiţia, nu vă mai supăraţi pe mine!:D

Ei, şi venind la întrebări, m-am hotărât să răspund la trei dintre ele:

1. „Părinte, o reţetă de pateu de ficat mai rapidă nu aveţi? Că nu am timp să fac una prea migăloasă.”

Cea mai simplă reţetă de pastă de ficat pe care o cunosc este următoarea:

Se ia ficatul – de porc, de pasăre, de ce-o fi – şi se spală bine, dacă e nevoie se taie bucăţi, se pune în lapte cu mirodeniile dorite (fără sare!) şi se fierbe bine. Când fierbe, se adaugă şi sarea. Când începe să se sfărâme se pune la răcit în chiuvetă sau pe tocul ferestrei (dacă e destul de lat), şi fiind călduţ încă se dă prin sită sau prin maşina de tocat (sau prin amândouă). Desigur, se vor culege pieliţele şi firele mai rezistente (prin sită e uşor, că rămân acolo, în maşina de tocat cu grijă să nu ne prindem degetele; dacă e electrică, faceţi bine şi scoateţi-o din priză de fiecare dată când umblaţi la ea, că ştiu un caz când a apăsat din greşeală pe buton cu cotul chiar cel care o curăţa… ).
Se mai pot adăuga mirodenii, dacă se doreşte, dar, iată, cel mai simplu „pateu din ficat”.

2. „Părinte, reţete mai complicate de pateu nu aveţi?”

Acum, nu ştiu dacă întrebarea – pusă de vreo trei până acum – a fost sau nu glumeaţă ori ironică. Dar răspunsul, serios, este: da, ştiu unele mai complicate.

O să dau o singură pildă, una de îmbogăţire a reţetei de pateu de ficat în aluat (deşi se poate folosi şi pentru altele).

Se ia piept de pui, se pune în palincă aromatizată natural – sau, în lipsă, într-un vin bun ori, şi mai bine, în coniac – şi se lasă câteva ore să se pătrundă bine.

20171214_175437 mic 2O sticluţă mică-mică de palincă aromată (cu scorţişoară, cuişoare şi altele…), numa’ bună pentru ajutor la bucătărie!

Când este gata se pune lapte la fiert şi în laptele care fierbe se pune pieptul de pui pentru 5-10 minute.
Se scoate, se taie bucăţi – după cât de mare este pateul de ficat – şi se pune peste primul strat de pateu, acoperindu-se cu grijă cu următorul strat (eventual într-un mozaic de bucăţi de piept de pui şi ouă de prepeliţă – bineînţeles, fierte).
La sfârşit, după cum am povestit în postarea dinainte, se face capacul de aluat şi se dă la cuptor.

Dacă se vrea ceva şi mai şi,
se poate ca bucăţile de piept de pui scoase din coniac să fie învelite cu un strat subţire de aluat şi să fie prăjite puţin în unt, după care se pun în pateul care va merge la cuptor. Crusta va păstra şi mai mult din aroma de coniac, iar efectul la tăierea pateului – mai ales dacă tăişul dă de bucăţile de piept de pui – este… ameţitor.

Sper că doritorii de reţete mai complicate sunt mulţumiţi.

3. „Cât se păstrează pateul din ficat făcut în casă?”

Dacă a fost spălat bine de sânge – care e primul vinovat în oxidarea pateului la aer – şi dacă este acoperit cu unt ori aspic, până când „se intră în el” pateul de ficat poate să stea la frigider şi trei săptămâni.
De obicei însă la noi nu rezistă mai mult de 2-3 zile de sărbătoare (că nu facem atât de mult încât să mai rămână.)

Mihai-Andrei Aldea

4 gânduri despre “La cratiţă… Iar despre pateul de ficat

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s