“Soare, cald, o zi frumoasa in cartierul Politehnica. Primavara! In parc, o mama cu hijab pe cap, care vorbeste perfect romaneste, si-a scos copii la plimbare. O fetita blonda se joaca cu prietenele ei, doua fetite la fel de frumoase si scumpe, dar de culoare. Asezati pe o banca, mama lor, romanca, si tatal lor, un negru african, le privesc multumiti. Un prieten care iese la jogging, la ore cand altii se afla la munca, spune ca in parc intalneste deseori un grup de tineri arabi care se simt bine adunati in jurul unui gratar. Alti doi arabi, vecini, vorbesc tare; fereastra e deschisa si toti, chiar si cei din blocul de peste alee, le aud conversatia.” Asta inseamna diversitatea si trebuie sa ne obisnuim cu ea pentru ca a venit si la noi – concluzioneaza cel care a povestit asta pe Facebook. Iar cineva il completeaza: “Se vor integra…
Vezi articolul original 1.078 de cuvinte mai mult