Îndemn la luptă

Nu dor nici luptele pierdute,
Nici rănile din piept nu dor,
Cum dor aceste braţe slute
Care să lupte nu mai vor!

Atunci când inima ta cântă,
Ce-ţi pasă de un braţ înfrânt?
Ce-ţi pasă-n colb de-o spadă frântă
Când te înalţi cu-n steag mai sfânt?

Înfrânt, nu eşti atunci când suferi!
Nici ochii când în lacrimi ţi-s!
Adevăratele înfrângeri
Sunt renunţările la vis!

Radu Gyr

Înveşnicire

Înveşnicire

În fereastra gândului bat timpuri şi vremi;
târzie, prea târzie chemare.
În ceaţa adâncă,
de fum de maşină,
sclipesc lucioase reclame;
şi taie şi taie
şi gândul şi fumul
de suflet
în nopţi,
în nopţi înecate
durutele, sute
şi mii
griji şi păreri
– adevăr ştiinţific! –
şi mereu competentul
sistem birocratic
în rânjetu-i criptic.
ŞI ŢIPĂ!
(nu, nu-i voie!)
… dureri.

Se lasă-nserare
peste mii de lumini
afară-i lumină
în suflete noapte
Sub ceţi de maşini
Şi de vorbe spurcate
sub lucii luciri de televizoare
sub post-modernism
şi globalizare
adânc
în smerenia
a ce e firesc
aştept,
ascult,
visez şi tânjesc
păşesc neştiut
trans-aturale poieni
în fereastra gândului bat timpuri şi vremi…
dăinuiesc.

Mihai-Andrei Aldea