Etichetă: gripă

Câteva gânduri despre legea pentru „starea de alertă”

Mihai-Andrei Aldea5 comentarii

Câteva gânduri despre legea pentru „starea de alertă”

I.
A trecut de Senatul (zis al) României proiectul de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea pandemiei de COVID-19
Desigur, din acest titlu trebuia să lipsească un cuvânt: gripă. Corect era „de gripă COVID-19„.
S-a adăugat cuvântul „unele„, deşi nu era necesar. Dacă se spunea „Lege privind măsuri pentru…” era la fel de clar.
În text s-a precizat coronavirus, când s-a vorbit despre SARS-CoV-2, deşi se putea spune virus şi nu era nicio pierdere.
Altfel spus, autorii proiectului nu s-au temut de cuvinte în plus.
Însă cuvântul gripă, absolut necesar pentru o exprimare corectă, ştiinţifică, lipseşte.
Mie mi se pare că această lipsă ţine de reflexul manipulator al Parlamentarilor „noştri”. Cu tot respectul faţă de funcţia lor, ei mi se par a fi în cea mai mare parte nişte urmaşi vrednici ai ocupanţilor sovietici din anii 1946-1989. Mai exact, sunt al patrulea val (primul a fost al simulacrelor de guverne democratice, al doilea al administrării sovietice directe – gen Ana Pauker, Nicolschi, Brucan etc. –, al treilea al unor agenţi sovietici zişi români – gen Dej şi Ceauşescu –, al patrulea al partidelor în care s-a transformat PCR-ul – adică FSN, UDMR, PDL, PSD, PNL, ALDE, PMP etc.).
Ca urmare, sunt convinşi de superioritatea lor faţă de popor şi de dreptul lor de a-l manipula şi exploata.

 

II.
Proiectul de lege era, în forma iniţială, o creaţie nazist-stalinistă de rasă pură. Era un produs perfect al gândirii de extremă stânga, cea care în numele „binelui public” a înfiinţat lagărele de concentrare naziste şi sovietice, a „purificat” societatea hitleristă ori leninist-stalinistă etc.

Precum legile naziste şi bolşevice, şi această lege este propusă pentru „interesul public general”.
Datele statistice arată că în România anului 2020, în lunile Martie şi Aprilie, au murit mai puţin oameni decât în lunile similare ale anilor trecuţi.
Nu există niciun studiu medical serios, independent, în privinţa virusului SARS-CoV-2 şi a gripei provocate de acesta (COVID-19), care să stea la baza acestei legi.
Altfel spus, legea se întemeiază – ca uriaşa majoritate a legilor zis româneşti – pe vorbele politicienilor.
Ei spun că e de rău dacă nu se face cum spun ei.
Şi lumea trebuie să îi creadă.

 

III.
Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea pandemiei de COVID-19 spune că „are în atenţie” şi „măsurile care au avut un impact pozitiv în prevenirea şi limitarea răspândirii” coronavirusului SARS-CoV-2.
Straniu, însă, nu se face nicio referire la Georgia (Gruzia) şi la vecina noastră Bulgaria. Care au obţinut mult mai mult în „lupta cu coronavirusul” decât statul (zis) român.
Adică, proporţional, România ar fi trebuit să aibă fie sub 50 de morţi (comparativ cu Georgia), fie sub 250 de morţi (comparativ cu Bulgaria). Ceea ce înseamnă că Guvernul, Preşedintele şi Parlamentul au administrat foarte prost gripa COVID-19 în România. (Sau mint cu privire la numărul de morţi – dar ştim că nu ar face aşa ceva, deci rezultă că sunt „doar” incompetenţi.)
Ştiţi care este singura mare deosebire între măsurile aplicate în România şi cele aplicate în Georgia şi Bulgaria?
În cele două ţări bisericile au rămas deschise şi s-au făcut slujbe în ele. Cu respectarea distanţării sociale. Şi fără ca guvernele să aibă neruşinarea bolşevică de a se amesteca în practicile cultice. Rezultatele sunt net superioare celor din Republica România.
Dar, bineînţeles, nu sunt luate în seamă.
Din grijă şi dragoste faţă de noi, cetăţenii.

 

IV.
Forma iniţială dădea Guvernului puterea totală în statul (zis) român.
Guvernul căpăta dreptul de a declara unilateral starea de alertă, când îl trăznea cheful. Desigur, cu nevoia de a prezenta pretexte pentru această declaraţie – dar cum politicienii de la noi au pretexte pentru orice (de la starea drumurilor la starea şcolilor) nu ar fi fost asta o problemă.
Din fericire, Parlamentarii ţin şi ei la putere, aşa că nu au acceptat să o lase toată Guvernului. Desigur, în numele democraţiei.
Dar, până la urmă, e bine că s-a revenit… deşi nu cu totul!

 

V.
Totuşi Art. 2, alin. (2), lasă mai departe Guvernului puterea să instituie starea de alertă „pe teritoriul unor unităţi administrativ-teritoriale„. Dincolo de pleonasm rămâne faptul că până la urmă acest proiect dă Guvernului puterea să instituie starea de alertă în toată ţara, câtă vreme o face judeţ cu judeţ.
Guvernul devine un fel de Ana Pauker sau Ceauşescu, puterile fiindu-i limitate atât de vag încât practic sunt nelimitate.
Despre separaţia puterilor în stat… veşnica pomenire!

 

VI.
Cine citeşte primul articol al Secţiunii I (Domeniul economic), nu poate să nu fie şocat de incultura celor care au redactat legea. Dar şi de faptul că Senatul (cică al) României nu a corectat exprimarea ineptă.
Art. 3, alin. (2), cuprinde o prevedere finală („cu excepţia teraselor unde se respectă măsurile de protecţie sanitară„) ce nu are nicio legătură cu restul conţinutului. De fapt această prevedere ar fi trebuit, probabil, să fie legată de alin. (1) al aceluiaşi articol. Oricum, în context este complet aberantă.

 

VII.
Art. 4, alin. (3), cuprinde una din teribilele imbecilităţi ale vremii de acum: obligativitatea de a purta mască.
Sunt de ţinut minte aici două fapte elementare:
– orice măsură medicală impusă de stat presupune studii medicale foarte serioase şi respectarea eticii medicale şi drepturilor populaţiei (inclusiv dezbaterea publică a studiilor şi măsurilor propuse în urma analizării acestora) – evident, nu este cazul;
– orice obligaţie financiară suplimentară impusă cetăţenilor, agenţilor economici etc. trebuie să fie însoţită de măsuri fiscale echilibratoare; adică dacă impui agenţilor economici ori cetăţenilor, prin lege, folosirea suplimentară de materiale medicale trebuie să asiguri scăderea impozitelor cu sumele cheltuite pentru aceste materiale – evident, nu este cazul.

 

VIII.
Art. 8, în întregime, reia Art. 4, alin. (3), extinzându-i însă prevederile extrem de larg.
Reamintesc faptul că nu există studiile medicale necesare spre a se justifica măsuri ce aduc lezare demnităţii umane şi instituie un regim de tip nazisto-bolşevic,
Totuşi Guvernul primeşte puterea de a impune, prin Ministerul Sănătăţii şi M.A.I. tot felul de asemenea măsuri.
Fără să se prevadă sancţiunile necesare pentru abuzurile săvârşite de autorităţi, sancţiuni ce sunt, normal, agravate în situaţii speciale precum starea de urgenţă ori starea de alertă.
Altfel spus, M.S. şi M.A.I., implicit Guvernul, primesc puteri discreţionare asupra populaţiei.
În numele „respectării normelor de igienă” se poate ajunge la orice fel de abuzuri şi bestialităţi. Aşa cum se şi întâmplă în toată ţara – jandarmi şi poliţişti lovesc oamenii pe stradă absolut gratuit şi… fără să fie pedepsiţi.

Închei aici, deşi ar fi multe de spus. Comunismul a făcut din cetăţenii Republicii România sclavii statului. Deşi sunt conştienţi, teoretic, de faptul că politicienii îi mint şi jefuiesc, de fiecare dată îi urmează orbeşte. Eventual urlând „puie psd”, „puie pnl” sau alte imbecilităţi şi josnicii, fără să vadă cât de bine colaborează de fapt toate partidele parlamentare la înrobirea, manipularea şi jefuirea lor.

Mihai-Andrei Aldea

P.S. Cu toate că ştiu că nu interesează pe nimeni, voi aminti de faptul că starea de alertă este o aberaţie neconstituţională, instituită de Guvernul Adrian Năstase (PSD) în 2004 şi întărită de Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu (PNL+PD+UDMR+PUR+Minorităţi). Încă o dovadă directă a complicităţii reale între partidele parlamentare ce pretind electoral că sunt „duşmani neîmpăcaţi”.

lenin icoanaIcoana la care se închină în taină Parlamentarii Republicii România – cel puţin ca apartenenţă spirituală (cu puţine excepţii care confirmă regula)

Magazin DSV

The Way to Vozia…

Îndem la luptă

Scrisoare către Ministerul Sănătăţii

Mihai-Andrei AldeaLasă un comentariu

Ca parte a dezbaterilor publice privind măsurile de relaxare am trimis Ministerului Sănătăţii din România următoarea scrisoare:

În adoptarea măsurilor de relaxare este necesar să se urmeze exemplul ţărilor cu mare succes în combaterea gripei COVID-19.
Bulgaria, cu 7 milioane de locuitori, are în această clipă 90 de cetățeni morți din pricina acestei gripe. Echivalent, România ar trebui să aibă sub 250 morți din pricina SARS-coV-2. Evident, Bulgaria a gestionat bine criza pandemiei.
Georgia (Gruzia), cu 4 milioane de locuitori, are în această clipă 10 (zece) cetățeni morți din pricina gripei COVID-19. Echivalent, România ar trebui să aibă sub 50 de morți din pricina gripei COVID-19.
Datele sunt oficiale, conform site-urilor guvernamentale și www.worldmeters.info/coronavirus/#countries
De observat este și că cele două state sunt democratice și nu sunt izolate geografic sau politic. Prin urmare aceste rezultate excepționale nu sunt urmare a unei situații excepționale de izolare geografică sau politică. Sunt rezultatul unei politici eficiente de prevenire a mortalității ridicate în urma pandemiei COVID-19.
Ceea ce au în comun este faptul că amândouă statele au arătat un mare respect Bisericii și nu au pemis închiderea locașurilor de cult. Dincolo de explicațiile evidente (de la ajutorul lui Dumnezeu până la întărirea moralului ce crește rezistența organismului), rămâne constatarea seacă și obiectivă a faptelor. Singura deosebire esențială între politica de combatere a gripei COVID-19 în România și respectiv Bulgaria și Georgia este în privința Bisericii și locașurilor de cult.
Este vremea să se folosească experiența statelor cu succes mare în combaterea gripei COVID-19.
Singura măsură logică în privința locașurilor de cult este distanțarea socială (folosită și în Bulgaria și Georgia). Ideea de a ține slujbele obligatoriu în aer liber este neștiințifică și dăunătoare. Este evident că la aceeași distanțare a oamenilor răspândirea particulelor de apă (posibil purtătoare de viruși) este amplificată odată cu creștere vitezei de mișcare a aerului. Expunerea forțată la slujbe în aer liber poate, în caz de intemperii sau inversiuni de temperatură să producă victime fără nicio legătură cu gripa COVID-19. Faptul că este mai sănătos să se țină slujbele în interiorul locașurilor de cult este dovedit practic de experiența Georgiei și Bulgariei. Care, astfel, au limitat foarte eficient răspândirea COVID-19.
Deschiderea locașurilor de cult pentru rugăciune personală și slujbe, cu respectarea distanțării sociale este, ca urmare, singura abordare corecta.
Cu cele mai bune gânduri,
Dr. Mihai-Andrei Aldea

shallow focus of letter paper

Manipulări COVID-19

Mihai-Andrei Aldea4 comentarii

Există o avalanşă de manipulări făcute de mass-media în această perioadă. Unele dintre ele sunt într-o asemenea măsură similare, încât mulţi se întreabă, pe drept cuvânt, dacă sunt coordonate. Pentru că, după cum am mai arătat, se fac afaceri mari, chiar uriaşe, în această vreme de spaimă.
Voi arăta acum câteva dintre aceste manipulări. Toate având rostul de a îngrozi cititorii, de a împrăştia panică sau de a impune prin panică anumite afaceri. Acţiune pur şi simplu criminală.

1. În Revista Euractiv, de limbă engleză, apare un articol „Romanian’s government bans food consumption in restaurants as confirmed cases rise to 277” semnat sub numele Bogdan Neagu [textul în engleză reproduce exact textul citat]. Articolul, teoretic referitor la 18 Martie dar „continuously updated” (actualizat continuu) începe cu un sumar cu litere groase, care ar fi, într-un fel, esenţa (şi temelia) materialului:

„On Saturday (21 March), the number of cases reached 367 with 14 persons in intensive care units, and 3 severely ill, public health authorities said. More than 4,200 people are in quarantine, while almost 55,200 are under monitoring in self-isolation.„

Trebuie observat aici că autorul sau editorul, din pricini tainice, ascunde publicului faptul că peste 60 de persoane au fost vindecate de COVID-19 în urma tratamentului administrat de medicii români! (Conform Ministerului de Interne al României!) Un fleac, nu-i aşa?
De asemenea, autorul ascunde faptul că tratamente pentru COVID-19 au fost anunţate oficial de medicii francezi şi de Guvernul Chinez. Şi tratamentul găsit de francezi a fost confirmat oficial de Statele Unite ale Americii. Un fleac, nu-i aşa?
Textul, în forma originală, este pe cât de sumbru poate să fie. Nu lasă să se vadă nicio speranţă, subliniază cazurile grave şi ignoră total vindecările şi apariţia tratamentului.
Aceasta se numeşte manipulare.

2. Chiar astăzi Mediafax a publicat un articol intitulat „Primul deces din cauza COVID-19 pe teritoriul României” (semnat cu numele Cosmin Pirv). Titlul este o manipulare tipică, deoarece textul arată (corect!) că este vorba despre un om bolnav de cancer în fază terminală! Altfel spus, este iresponsabil să pretinzi că a murit „din cauza COVID-19” în condiţiile în care omul era pe marginea morţii de multă vreme.
Adică este o manipulare a informaţiei spre a provoca panică.

3. O formă ceva mai moderată a acestei manipulări apare în pagina dedicată epidemiei COVID-19 de Digi24. Aceasta are corectitudinea să informeze asupra cazurilor de vindecare (64 la ora publicării articolului). Dar cade şi ea în capcana spectaculosului şi declară că „Două persoane care aveau şi alte afecţiuni grave au murit din cauza COVID-19„. Obervaţi cum sursa de comunicare, adică Grupul de Comunicare Strategică şi Ministerul de Interne al României NU spune că cei doi ar fi murit „din cauza COVID-19”! Spune doar că aceştia erau şi purtători de (infectaţi cu) „noul tip de coronavirus”.
Ca urmare, conform regulilor de etică jurnalistică, pentru a face o asemenea afirmaţie ar fi trebuit să se indice măcar o sursă autorizată care să o confirme. Nu există aşa ceva în materialul prezentat de Digi24.
Textul oficial spune

„Astăzi, 22 martie, au fost înregistrate primele 2 decese pe teritoriul României ale unor pacienţi infectaţi cu noul tip de coronavirus. Este vorba despre pacientul în vârstă de 67 de ani confirmat cu COVID-19 pe 18.03.2020 la UPU din cadrul Spitalului Filiași și transferat în aceeași dată la SCBI Craiova, pacientul avea afecțiuni preexistente foarte grave, patologie neoplazică în stadiu terminal (cancer). Al doilea pacient, în vârstă de 74 de ani era internat la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale Dr. Victor Babeş – București, transferat de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, având o boală cronică preexistentă pentru care se afla în programul de dializă.„

Altfel spus, specialiştii confirmă că cei doi oameni, bolnavi extrem de grav, gata să moară în orice clipă, aveau şi COVID-19. Nu că această gripă ar fi fost cauza morţii!
Deci, ştiinţific, nimeni nu poate pretinde că cei doi pacienţi ar fi murit – Dumnezeu să îi odihnească! – din cauza COVID-19. Dar pentru impact mediatic, se trece peste.
Tot manipulare.

4. Un deputat PNL de excepţie – în sens negativ –, susţinător al ISIS până la nivelul de a cere ruperea relaţiilor României cu Siria, iniţiator şi susţinător al legilor de cenzură a gândirii şi exprimării, vine acum cu o nouă propagandă nazist-stalinistă.
Cititorii sunt rugaţi întâi să îşi amintească de faptul că şi Hitler şi Stalin îşi închipuiau că au stăpânire asupra cetăţenilor până la cel mai intim nivel. Inclusiv putând să le impună tratamente medicale, chiar şi experimentale.
Desigur, nu exista o justificare morală, etică, juridică şi cu atât mai puţin medicală pentru această purtare. Dar dacă „Partidul cere”, „prostimea trebuie să se supună”.  Cei care se opun sunt „răi”, „inculţi”, „retrograzi”, „duşmanii progresului”, „duşmanii umanităţii” etc. Şi trebuie zdrobiţi de „unitatea poporului” „în jurul conducătorilor iubiţi”, „pentru progres”, „pentru viitorul luminos” etc. Chiar dacă acest „progres” ori „viitor luminos” înseamnă de fapt o lume de sclavi (Orwell, 1984 !) Pentru că, dincolo de toate pretenţiile de libertate, regimurile de stânga sunt cele mai dictatoriale regimuri din toată istoria modernă şi contemporană.
Ca urmare, şi insul în speţă, deşi teoretic a jurat să apere Constituţia României şi Drepturile Omului, vine cu un articol furibund – din păcate, chiar pe Digi24 – şi cere „vaccinarea obligatorie”.
Articolul este tipic propagandei comuniste sau naziste. Înfierează cu mânie de politruc pe cei care ar îndrăzni să aibă alte păreri decât el, face miştouri de şanţ, se înfierbântă de înălţătoare grijă pentru omenire şi viitorul strălucit care urmează dacă se impune renunţarea la libertate şi vaccinarea obligatorie. Şi, desigur, descrie măsurile impuse de sus ca fiind o renunţare „voluntară” a poporului la drepturile sale… cu toate că nu a existat nicio consultare populară pe temă! Aşa cum nu vrea consultare populară nici pe tema vaccinării obligatorii.
În cele peste 390 de cuvinte sau peste 2390 de caractere ale textului (incluzând titlul), autorul nu dă nici măcar un argument ştiinţific. Nici măcar unul! Textul este exclusiv o declamaţie emoţional-manipulatorie, un angajament la lupta de clasă împotriva celor care nu acceptă vaccinarea obligatorie. Vom explica mai jos care este situaţia vaccinurilor din punct de vedere ştiinţific, astfel încât să devină şi mai limpede manipularea nazist-comunistă a deputatului PNL care sprijină terorismul islamic.

Vaccinurile şi serurile sunt adeseori confundate şi unite sub cuvântul „vaccin”, deoarece amândouă presupun injectarea (care, după caz, poate să fie subcutanată, intramusculară sau intravenoasă).
Deosebirea dintre ele constă în faptul că vaccinurile propriu-zise au ca scop imunizarea celui vaccinat împotriva agenţilor patogeni sau otrăvuri, în vreme ce serurile transferă prin injectare „instrumentele de luptă” împotriva unor agenţi patogeni sau otrăvuri.
De pildă, „vaccinul anti-venin” (de cobră, şarpe cu clopoţei, viperă etc.) nu este de fapt un vaccin, ci un ser. Vaccinul se face unor animale – precum caii –, folosindu-se doze extrem de diluate de venin, care sunt crescute încetul cu încetul până la dozele letale. Odată ce a fost imunizată vietatea se face o extragere a serului din sângele respectiv. Serul injectat luptă împotriva veninului din organismul omului, salvându-l.
Similar există vaccinuri şi seruri şi pentru prevenirea sau tratarea infecţiilor (bolilor produse de agenţi patogeni).
Pentru cititorul care este şocat de aceste informaţii, un mic ajutor:

„SER, seruri, s. n. Partea lichidă a sângelui. ♦ Lichid extras din sânge sau preparat pe cale artificială care conține un anumit anticorp sau o secreție glandulară și este folosit în scopuri terapeutice. [s.n.] Ser sangvin = plasmă sangvină din care s-a extras fibrinogenul. Ser imun = ser sangvin provenit de la un animal vaccinat care, introdus în organism, conferă o imunitate pasivă. Ser fiziologic = soluție salină foarte diluată, apropiată de compoziția serului sangvin, folosită pentru a înlocui pierderile mari de lichide sau de sânge în diferite boli, pentru dizolvarea unor antibiotice etc. – Din fr. serum, lat. serum.” (Cf. DEX 2009; a se vedea şi site-ul esenţial pentru limba română dexonline.ro)

Dincolo de mica lămurire privind vaccinurile şi serurile, mă întorc la exemplul dat cu serul anti-venin. Este un ser esenţial pentru salvarea a nenumărate vieţi omeneşti în întreaga lume. Chiar şi în Europa, unde viperele au fost aproape exterminate, au fost – şi mai sunt – cazuri de muşcături şi, respectiv, de oameni salvaţi prin serul anti-viperin. Însă cu excepţia continentului îngheţat pe toate celelalte continente există mult mai multe cazuri (a se vedea teribila statistică prezentată aici!). Peste 5.000.000 de oameni (da, peste cinci milioane!) sunt muşcaţi anual! În ultimii zece ani cca. 60.000.000 (şaizeci de milioane) de oameni au suferit asemenea atacuri. În medie peste 100.000 (o sută de mii) de oameni mor anual din pricina muşcăturilor şerpilor veninoşi. Adică mult peste un milion de oameni au murit din această cauză în ultimul deceniu!
Cumplit, nu-i aşa?

În tot acest flagel care bântuie Omenirea, serurile sunt un mare ajutor… dar cu limitele sale. Şi cea mai dureroasă limită nu este, cum s-ar crede, cantitatea insuficientă, accesul greu la seruri etc. Nici măcar faptul că pentru unele veninuri nu se pot realiza seruri.
Cea mai dureroasă limită este alergia. Da, alergia. Imensa majoritate a celor injectaţi cu ser în urma unei muşcături de şarpe veninos scapă cu viaţă. Dar capătă alergie faţă de ser! Ca urmare, la următoarea muşcătură serul nu îi mai poate ajuta deloc. Şi cum foarte mulţi locuiesc în zone bântuite de şerpi veninoşi…
Şi atunci, de ce nu sunt vaccinaţi? De ce nu sunt imunizaţi treptat împotriva vaccinurilor, aşa cum se face cu animalele pentru obţinerea serului? Doar este un flagel cumplit, mai grav decât COVID-19!
Pentru că nu se poate! 
Şi nu este vorba doar despre faptul că imunizarea cere mult timp. Este vorba despre faptul că unii nu suportă nici cantităţi mici de venin. Sau dezvoltă alergii (mult) înainte de a se ajunge la doza care ar fi fost letală în mod natural. Altfel spus, există o şansă mare ca vaccinarea de acest fel să îi omoare sau să îi schilodească. Şi există şi multe alte complicaţii medicale ce pot fi provocate astfel…
Ca urmare, nu se practică vaccinarea oamenilor pentru imunizarea la veninuri de şarpe sau scorpion sau păianjen. Pentru că folosirea serului garantează o rată de supravieţuire mult superioară.

Am dat acest exemplu pentru ca oricare cititor să poată înţelege: vaccinarea poate fi bună sau poate fi rea în funcţie de o serie de factori complecşi; injectarea serurilor poate fi bună sau poate fi rea în funcţie de o serie de factori complecşi. La fel este pentru toate vaccinurile şi, de fapt, pentru toate tratamentele medicale! 

Trebuie subliniat un fapt esenţial: în medicină nu există panaceu. În medicină nu există un leac, un tratament, oricare ar fi el, „universal valabil”.
Totdeauna medicul trebuie să se uite bine la pacient, la istoricul lui şi al familiei lui, şi să cântărească foarte bine ce tratament poate fi aplicat. Şi, chiar şi aşa, se întâmplă ca anumiţi factori să nu fie descoperiţi.

Un fapt concret şi dureros, trecut sistematic sub tăcere de surse lipsite de obiectivitate, este acela al nenumăratelor morţi din Italia dintre cei vaccinaţi antigripal. Acest fapt, deşi prezent în rapoartele medicale oficiale, este ocultat şi de mass-media şi de politicieni şi de „medicii de serviciu” ai politicienilor. Dar de ce au avut loc aceste morţi printre cei vaccinaţi antigripal? Să vedem problema!

Reglementările clare şi certe, verificate de-a lungul a peste un secol, cer ca un vaccin – vă amintiţi? cel care produce imunizarea organismului la un agent vătămător! – să fie administrat la cel puţin 30 de zile de orice alt vaccin, sau de orice altă boală (mai ales infecţioasă).
De ce?
Pentru că la fiecare vaccin organismul reacţionează ca faţă de o îmbolnăvire. Consumă foarte multă energie, ca şi când s-ar lupta cu o boală (otrăvire) adevărată. Dacă în timpul acestui război mai intervin şi alţi duşmani – de această dată activi – situaţia devine foarte gravă. Există foarte mari şanse ca organismul să rămână concentrat pe duşmanul iniţial (simulat prin vaccin) şi să lupte foarte slab sau de loc împotriva celui nou. De asemenea se poate ca organismul să fie epuizat de prima luptă şi să nu poată arunca în luptă noi resurse.
Dacă la această situaţie se adaugă şi alte boli sau comorbidităţi, vaccinul administrat greşit devine criminal.

Vaccinările anti-gripale se fac împotriva câtorva tulpini de viruşi gripali; cele bănuite a urma să se răspândească mult în sezonul care urmează (toamnă sau primăvară). Dacă previziunea e corectă şi vaccinul este administrat corect, cel vaccinat va trece prin sezon fără să facă gripă. Dacă previziunea este greşită (sau vaccinul este administrat greşit) cel vaccinat va fi mult mai vulnerabil în faţa gripei decât cei nevaccinaţi.
Acest ultim fenomen s-a manifestat şi în Italia, unde foarte mulţi bătrâni vaccinaţi împotriva gripei comune au căzut victimă gripei COVID-19.
Ceea ce arată că nu orice vaccin este bun în orice situaţie. Altfel spus, că vaccinarea obligatorie şi „în orb”, aşa cum o doresc unii, duce la consecinţe extrem de grave.
(A se vedea şi prevenţia făcută de Britanici pentru cei care s-au vaccinat antigripal!)

Un aspect pe care l-am amintit şi care trebuie ţinut minte este acela al administrării corecte a vaccinului.
Ce înseamnă acest lucru?
Înseamnă ca
– vaccinul să fie necesar (vaccinare inutilă = medicamente luate fără motiv = înrăutăţirea stării de sănătate)
– persoana „de vaccinat” să poată primi un asemenea vaccin (să nu aibă alergii, să nu aibă alte infecţii, să nu fi fost vaccinată recent etc.)
– persoana „de vaccinat” să fie corect şi deplin informată asupra necesităţii vaccinului, regulilor de urmat (pre- şi post- vaccin) şi să îşi dea consimţământul liber şi informat pentru tratament
– vaccinul să fie de calitate (în Republica România de mai multe ori „iubiţii conducători” au adus şi împrăştiat în sistemul de sănătate vaccinuri de proastă calitate)
– vaccinul să fie păstrat bine şi administrat înainte de expirare (în Republica România de mai multe ori au existat cazuri de proastă păstrare a vaccinurilor şi de administrare a unor vaccinuri expirate sau în curs de expirare – primul meu copil era să moară de la un asemenea vaccin, şase luni s-au luptat medicii să o salveze…)
– să fie urmărită cu grijă starea pacientului post-vaccinare (în Republica România acesta este un vis pe care doar cei foarte bogaţi şi-l pot împlini, la clinicile particulare)

Trebuie subliniat aici că vaccinurile şi serurile sunt acte medicale invazive, prin care se introduc brutal în trupul pacientului substanţe care îi pot schimba în bine sau în rău întreaga viaţă. Ca urmare administrarea lor este un act medical ce necesită o deplină probitate medicală. Care include, fireşte, şi consimţământul informat, anticipat şi liber (FPIC).

Vaccinarea obligatorie constituie, prin urmare, un act profund abuziv, care batjocoreşte etica medicală şi libertatea persoanei. Este ca şi când cineva ar impune ca obligatorii operaţiile de apendicită, sinuzită, deviaţie de sept etc. pentru persoanele sănătoase. Fără ca, desigur, să îşi asume răspunderea pentru urmările negative provocate unor pacienţi.

În sfârşit, mai aduc aminte şi de faptul că pentru calitatea actului medical public – oricare ar fi acest act medical – este nevoie ca sistemul de stat să fie de calitate. Dacă există corupţie, actul medical este afectat. De pildă, în loc de dezinfectanţi de calitate ajung în spitale, clinici şi cabinete medicale, prin corupţie, dezinfectanţi de proastă calitate. În loc de vaccinuri bune ajung în sistem vaccinuri de proastă calitate, în curs de expirare etc. În loc de paturi bune în spitale sunt paturi vechi, de proastă calitate. Etc. Asta se întâmplă într-un sistem corupt. Şi dacă acest sistem corupt îţi impune tratamente medicale, acestea vor fi, de asemenea, de proastă calitate. Făcând extrem de mult rău.

Ca urmare, feriţi-vă de toate manipulările.
Feriţi-vă de manipulările panicarde, care încearcă să speculeze temerile oamenilor.
Feriţi-vă şi de manipulările nazisto-bolşevice, prin care se pretinde că impunerea unui act medical este o cerinţă de partid cu valoare absolută, sau că prin tratamentul x Omenirea este salvată şi lansată către un viitor luminos. Sunt doar mijloace prin care se lansează afaceri uriaşe, în care se vând felurite tratamente fie inutile, fie unor oameni care nu au nevoie de ele (sau chiar nu au voie să le ia). Puţin în alt domeniu, dar cu o masivă implicare medicală ne-etică şi imorală, este cazul DDT-ului, „praful universal” ce era „garantat nevătămător pentru oameni” şi care a produs milioane de malformaţii.
Discernământul rămâne virtutea supremă. 

Mihai-Andrei Aldea

P.S. Am fost întrebat de ce uneori spun articol semnat, scris ori apărut „sub numele X”. Răspunsul este că atunci când nu cunosc sigur dacă este un autor real sau un pseudonim prefer această formulare.

P.P.S. La cererea cititorilor am mai adăugat unele legături (link-uri) către surse in Italia şi Marea Britanie. Poate explic altădată ce este FPIC pe larg, pe scurt este exact consimţământul liber (free), anticipat (prior) şi informat.

Magazin DSV                                                                                                        The Way to Vozia…

Îndem la luptă

Coronavirusul ca poartă către Dictatură şi distrugere

Mihai-Andrei Aldea3 comentarii

Am scris aceste rânduri acum mai bine de o săptămână. Nu le-am publicat pentru că mi s-a părut fără rost: lumea vrea să se sperie, vrea să se supună politicienilor, vrea să se supună autorităţilor. Şi totuşi, ca un glas ce răsună în pustiu, iată părerea mea:

În fiecare toamnă şi primăvară sunt foarte multe cazuri de gripă. Sau, altfel spus, epidemii de gripă. (Cf. DEX 2009, gripă înseamnă „Extindere a unei boli contagioase într-un timp scurt, prin contaminare, la un număr mare de persoane dintr-o localitate, regiune etc.; molimă.„)
În fiecare epidemie de gripă sunt active între o sută şi două sute de tulpini virale, mai ales din familiile de viruşi Orthomyxoviridae şi Coronaviridae. Oricine a avut o gripă în viaţă se prea poate să fi avut o infecţie cu vreun tip de coronavirus.
Altfel spus, nici epidemiile de gripă nu sunt ceva nou, nici coronaviruşii. Dimpotrivă.

Actuala epidemie de gripă (de primăvară) este una în care COVID-19 are o proporţie scăzută. Şi, foarte important, orice gripă apărută la un om ce are deja probleme serioase de sănătate poate duce şi la deces.
De altfel, de la începutul „crizei COVID-19” şi până în prezent sunt cca. 5.000 de decese atribuite COVID-19 (de multe ori atribuirea este cel puţin suspectă). Adică este un număr foarte mic de morţi faţă de numărul provocat de celelalte tulpini gripale în aceeaşi perioadă: cca. 100.000. Da, cam o sută de mii de oameni au murit din pricina altor tulpini gripale (şi a comorbidităţilor) în aceeaşi vreme în care politicienii lumii se isterizează pentru COVID-19. Şi isterizează populaţia.
Deşi, în fapt, el face parte dintre viruşii comuni ai gripei comune.

Apărarea faţă de viruşii de acest fel este foarte simplă: (a) igienă personală serioasă şi (b) ferirea de măştile sanitare inutile. De ce?
Pentru că spălarea cu apă şi săpun distruge aceşti viruşi.
Ei se transmit exclusiv prin saliva celor infectaţi. Dacă aceştia strănută sau tuşesc, stropii pe care îi produc transmit şi viruşii. Ca urmare, bolnavii trebuie să poarte mască în prezenţa unor oameni sănătoşi, ca să nu le transmită boala.
Spălarea pe mâini şi ferirea de a duce mâinile la faţă într-un loc public opresc răspândirea viruşilor. Cei care sunt sănătoşi dar poartă mască (inutil) riscă să se îmbolnăvească datorită măştii (care adună particule exterioare şi este atinsă repetat de mâinile purtătorului care, totodată, ating şi faţa, dar şi de buzele acestuia). Deci este dăunător pentru cei sănătoşi să poarte măşti, cu excepţia cazului în care lucrează ori locuiesc împreună cu cei deja bolnavi.
Toate acestea sunt fapte. Prezentate inclusiv de Ministrul Sănătăţii din Singapore în faţa Parlamentului [din Singapore, desigur].

Ce se mai poate face pentru apărarea de asemenea viruşi?
Cu măsură (adică fără supradozare) se iau Vitamina C şi Vitamina D3. Cel puţin asta este ceea ce primesc militarii de elită aflaţi în teatrele de operaţiuni din întreaga lume. Şi, iată, rămân „operaţionali”.

Măsurile sunt nu doar simple, ci şi arhicunoscute, devenite comune, deja, de aproape un secol.

Acum să ajungem la reacţia autorităţilor, adică a politicienilor, din întreaga lume. (Cu foarte mici excepţii.)
Trebuie observat că în fiecare an mor de foame între şase şi şapte milioane de copii din Africa, Asia şi alte părţi ale planetei. Între şase şi şapte milioane! Pe politicieni nu îi doare nici în cot! În ultimii zece ani peste şaizeci de milioane de copii au murit de foame în întreaga lume. Pe politicieni nu îi doare nici în cot!
Sau, ca să revenim în Republica România, avem în fiecare an zeci de mii de oameni care mor din pricina lipsei unor medicamente, a unor rele tratamente birocratice (care îi împiedică să se trateze), din pricina fumatului sau băuturii. Pe politicieni nu îi doare nici în cot!
Dacă vă închipuiţi că i-a apucat acum pe politicieni „grija de cetăţeni” aveţi o foarte gravă lipsă de discernământ.
Dar acum au „justificare” pentru instaurarea oficială a dictaturii.

Qui prodest? – Cui foloseşte?
Aceasta este o întrebare pe care Străbunii au văzut-o ca de căpătâi pentru orice gândire sănătoasă a întâmplărilor în care oamenii au ceva de spus.
Hai să vedem care sunt manipulările mediatice şi măsurile de presă… şi cui folosesc.

Mass-media vorbeşte despre „explozia pandemiei în România”.
România are până acum cca. 100 de persoane diagnosticate ca având gripa COVID-19. Dintre ele, slavă Domnului!, niciuna nu a murit. Totodată, în aceeaşi perioadă au murit de alte forme de gripă cca. 60 de persoane. Tot în România!
Despre ele nu se vorbeşte nimic.
Altfel spus, mass-media sprijină răspândirea terorii în populaţie în baza unor fapte prezentate incorect.
Din nou, qui prodest? Cui foloseşte?

Să vedem unde duc măsurile luate de conducerea ne- şi anti- psd-istă a Republicii România. (Care, acum, deodată, se se ia în braţe cu politicienii PSD! V-am mai spus că partidele parlamentare sunt marionete şi că duşmanul nu este PSD-ul, ci aceia aflaţi dincolo de el şi de celelalte partide. Acum se vede, pentru cine are ochi să vadă.)

Prima măsură semnificativă a fost trimiterea acasă a copiilor preşcolari şi şcolari. Urmaţi apoi de studenţi.
Trebuie observat că toate aceste categorii sunt de risc minim. Cele sub 0,2% decese din rândul copiilor bolnavi de COVID-19 sunt legate, toate, de comorbidităţi şi factori de risc suplimentari. Altfel spus, este vorba despre copii care, de obicei, nu vin la şcoală.
O măsură corectă ar fi fost aceea de creştere a igienei şcolare şi de sprijinire a copiilor cu probleme grave de sănătate. De pildă, prin învăţarea la domiciliu – cea atât de urâtă de iubiţii… scuzaţi, incompetenţii noştri conducători. Care se putea asigura, cu tehnologia actuală, foarte uşor şi de multă vreme. Există proiecte de acest fel de ani şi ani de zile, dar guvernele şi-au bătut joc de munca grea a celor care le-au realizat. Şi copiii defavorizaţi, din regiuni izolate (ca Delta Dunării), sau cu boli grele, nu au avut parte de niciun interes real din parte guvernelor.
Deci, măsurile corecte ar fi fost igienizarea superioară a şcolilor şi îmbunătăţirea sistemului de educaţie pentru copiii cu probleme de sănătate.
Dar copiii au fost trimişi acasă.

Bineînţeles, trimiterea copiilor acasă a adus cu ea problema uriaşă a supravegherii copiilor.
Sistemul de educaţie comună – publică sau privată – este obligatoriu şi are forma actuală ca parte a dezvoltării industriale a lumii. Care cere (cerea) ca amândoi părinţii să fie în câmpul muncii. Astfel copiii intră în mâna Statului (aka politicienilor), ca să fie „educaţi” (efectele se văd în întreaga lume). Cei cu bani îi pot trimite la şcoli particulare, uneori mai bune, uneori chiar foarte bune (acestea fiind rare şi scumpe).
În clipa în care sistemul acesta este suspendat, părinţii sunt într-o situaţie cumplită, în care copii minori – şi chiar de vârste foarte mici – ar trebui să rămână singuri între 9 şi 11 ore pe zi (după depărtarea de casă a serviciului şi regimul de lucru).

Firesc, această situaţie se rezolva prin venirea la bun-simţ şi la aplicarea măsurilor mai sus amintite (igienizare superioară în şcoli, învăţământ la distanţă prin internet).
Conducătorii Republicii România au luat însă măsura încurajării trimiterii acasă – din câmpul muncii – a părinţilor.
Adică a unei alte categorii de risc minim, deoarece în covârşitoare majoritate aceşti părinţi au până în 45 de ani. Şi în cadrul lor cei periclitaţi sunt numai cei cu probleme grave de sănătate, cu comorbidităţi.
Prin urmare, era uşor şi sănătos de realizat un proces de creştere a paşilor de igienizare în viaţa publică, de ocrotire (izolare benefică) a celor cu probleme grave de sănătate şi de organizare a unor acţiuni de voluntariat (sau chiar a unor mobilizări parţiale a acestor categorii de vârstă) pentru prevenirea răspândirii bolii, pentru ajutorarea bătrânilor şi a celorlalte categorii vulnerabile etc.
Nu s-a făcut nimic din ceea ce era normal.

În schimb, părinţii au fost încurajaţi sau chiar obligaţi să plece din câmpul muncii, să meargă acasă.
Ceea ce s-a făcut fie prin pierderea imediată a locului de muncă, fie prin „muncă la domiciliu” (o păcăleală teribilă), fie printr-un fel de şomaj mascat. Ultimele două fiind în fapt cheia către pierderea locului de muncă. De ce? Pentru că nicio instituţie, nicio structură, nu îşi poate permite susţinerea pe termen mediu a angajaţilor fără producţie. Nici măcar Statul, zeul neocomuniştilor. Pe termen scurt (câteva săptămâni, cel mult o lună), da, îşi permit. Dar de la două luni falimentele încep să curgă. Sau cel puţin concedierile!

Deci, care sunt roadele EVIDENTE ale măsurilor luate de conducători?
Categoriile de risc minim – copiii şi părinţii sub 45 de ani – sunt supuşi unui genocid.
Părinţii aceştia, rămaşi acum fără locuri de muncă, sunt cei care trebuie să îşi crească copiii. În lipsa muncii lor vor falimenta nenumărate firme mici şi mijlocii. Rămaşi fără bani şi fără producţie, cum îşi vor mai hrănii copiii?

Mai mult, să ne uităm la farmaciile golite de medicamente. Mii de oameni vor muri din lipsa medicamentelor necesare… dacă stocurile nu se vor reface. Dar cum să se refacă dacă oamenii nu lucrează?

Să ne gândim şi la rezultatul panicii maselor, fenomen întotdeauna negativ şi (auto-)distructiv. Va fi de ajuns răspândirea unor zvonuri absurde, alimentate de psihoza izolării, pentru a se ajunge la linşaje, la torturarea, schilodirea şi moartea unor oameni nevinovaţi. Este un fapt, nu doar o posibilitate! Deja în întreaga lume au fost atacuri asupra unor oameni doar pentru că unii s-au gândit că aceştia ar putea să fie infectaţi! Nu este o glumă! Mass-media din Republica România a povestit doar de un caz din Ucraina. Dar asemenea cazuri există şi în Marea Britanie, SUA ori Canada. Adică în ţări în care unii ar zice „aşa ceva nu se poate”. Însă oamenii sunt oameni, iar isteria maselor este totdeauna cumplită. Şi atât mass-media cât şi măsurile autorităţilor o amplifică.
Inclusiv prin faptul că se permit titluri de felul „Explozia de coronavirus din România a juns la 30 de cazuri!”. 30 de cazuri înseamnă foarte puţin, nu o explozie, mai ales când ai în acelaşi timp cca. 60 de morţi de „gripă comună”, fără COVID-19, şi un număr imposibil de precizat, dar sigur peste 50.000 de cazuri, de infectaţi cu „gripă comună”. Altfel spus, asemenea titluri sunt inepte din punct de vedere ştiinţific. Şi au doar rostul de a provoca panică spre a atrage cititorii. O practică ce ar fi total imorală, josnică şi lipsită de orice urmă de etică jurnalistică în vremuri normale. Dar care în asemenea vremuri devine criminală. Şi „autorităţile”, adică politicienii, iată, o permit.

Pe scurt, roadele otrăvite ale „măsurilor” aberante luate de autorităţi, dacă se extind peste o durată de 2 săptămâni, riscă să ducă la moartea unui număr de Români mai mare decât al tuturor oamenilor morţi până acum de COVID-19.
Dar, în acelaşi timp, politicienii vinovaţi vor poza în „salvatorii planetei”, „salvatorii României” etc. Ca de obicei.
Pentru că, da, asta este majoritatea populaţiei Republicii România, adică marea masă de Românofoni (cea care a boicotat şi Referendumul pentru Familie, dar a votat prosteşte referendumul aberant al lui Johanis): o masă de sclavi, care ştie că televiziunea minte, dar o crede, care ştie că politicienii mint, dar îi ascultă, care ştie că statul o fură, dar aleargă să îi dea banii (şi vrea să îi silească şi pe alţii să dea cât mai mulţi bani statului tâlhar). Această masă de Românofoni, care se bucură să se lase pe mâna politicienilor pe care îi urăşte şi dispreţuieşte, îndreaptă România către distrugere.
Vă dăruiesc sfatul tatălui meu, pe care l-am primit prin 1986, după o discuţie despre isteria maselor (discuţie provocată de scenele demente de la cozile la carne): „Încearcă să nu te laşi prins de isteria maselor şi să nu stai în calea lor.„

Pr. Dr. Mihai-Andrei Aldea

Magazin DSV                                                                                                        The Way to Vozia…

Îndem la luptă

Un articol bun pentru care autorul riscă

Mihai-Andrei Aldea2 comentarii

Vă invit să citiţi un articol bun despre coronavirus. Un articol pentru care autorul riscă multe, atât din partea autorităţilor isterice cât şi din partea maselor isterice. De altfel comentariile împotriva articolului mustesc de ură isterică. Autorii comentariilor fiind convinşi de dragostea politicienilor pentru cetăţeni, deci de corectitudinea raportărilor politice, măsurilor politice etc.
Una dintre numeroasele imbecilităţi din aceste comentarii: „pentru gripă există vaccin, pentru coronavirus nu„. Bietul dătător de lecţii habar nu are că „gripă” este denumirea românească pentru o serie de infecţii cu Orthomyxoviridae, Coronaviridae etc. Nu este ca în alte ţări, în care se face deosebire, de pidă, între influenza şi alte infecţii respiratorii similare (deşi există şi acolo termenul comun de flu). Ca urmare, nu există vaccin pentru gripă! Există vaccinuri zis „anti-gripale” care acţionează împotriva unui număr redus de tulpini virale. Vaxigrip, de pildă, acţionează împotriva a trei tulpini. Există însă, în exploziile de gripă de primăvară şi toamnă, între o sută şi două sute de tulpini. Din care, într-adevăr, unele sunt mai frecvente. Şi împotriva cărora se fac vaccinuri. Dar un vaccin real „anti-gripal”, care să imunizeze împotriva tuturor agenţilor patogeni care produc gripa, nu există. Însă mitul funcţionează. Între timp, unii fac miliarde şi alţii îşi cheltuie economiile ca să supravieţuiască până vor politicienii să spună că a trecut epidemia. Doar că până acum, în România, s-au îmbolnăvit de COVID-19 un număr de cca. 28 de persoane şi au murit de gripă „comună” 50 de persoane… Iată articolul:

http://www.contributors.ro/editorial/qed-tampirea-in-masa-e-virala-unde-ne-sunt-martirii-opiniei-publice/

 

Magazin DSV                                                                                                        The Way to Vozia…

Îndem la luptă