Contra-atacul Extremistilor de Stânga. 25 Noiembrie 2024

Contra-atacul Extremiștilor de Stânga. 25 Noiembrie 2024

Ieri, 24 Noiembrie 2024, au avut loc alegeri pentru Președintele României.
Alegeri în care pe primul loc a ieșit un candidat surpriză, Călin Georgescu.
Va urma turul doi al alegerilor prezidențiale, în care vom avea de ales (dacă ne ține Dumnezeu aici) între Călin Georgescu și Elena Lasconi.

Înainte cu doar câteva minute de închiderea urnelor, am simțit că ar fi bine să dau un cuvânt de folos pentru Creștini. Pe care îl ofer și aici pentru cei dornici să îl asculte.

Am amintit de nenumărate ori, de o viață întreagă, faptul că viața este război.
Și, tot așa, de faptul că Românii sunt, prin firea și datul lor, luptători.

Viața este un război neîncetat între demoni și oameni.
Demonii vor să îi cucerească pe oameni și să îi ducă în Iad. Pentru aceasta folosesc orice mijloc, de la minciună la mândrie, direct sau prin oamenii pe care i-au cucerit.

Românii sunt luptători pentru că s-au născut din comunitățile creștine prigonite ale primelor secole (comunități aflate între Alpi și Caucaz, între poalele nordice ale Carpaților și Marea Mediterană). O foarte mare parte din aceste comunități (parohii li se zice astăzi) era alcătuită din militarii romani. Care, de origine traco-iliră, celtă, latină ori scito-sarmată, ba chiar și originari din nordul Africii, din Palestina, Siria ori Asia Mică, au fost uniți prin Credința Creștină de limbă latină.
De aici nenumărați martiri, de la Sava sau Dasie la Irineu de Sirmium. De aici nenumărați episcopi cu viață sfântă, de la Betranion al Tomisului până la Niceta de Remesiana. De aici și mari teologi, de la Niceta de Remesiana ori Ieronim la Ioan Casian. De aici și mari conducători, de la Constantin cel Mare (de fel din Dacia Aureliană) până la Iustinian cel Mare (din Macedonia românească dinainte de venirea Slavilor).
Toți acești Străbuni ai noștri au trecut prin încercări plini de tărie, plini de bucuria de a fi curajoși, demni, luptători ai lui Dumnezeu.
Iar pilda lor a fost urmată de toate generațiile.
Cei care s-au lepădat de ei au căzut din Bine, au ieșit din Biserică și Românitate și s-au asimilat în masele purtate de poftele ucigătoare.
Cei care le-au urmat pilda li s-au alăturat în România Cerească, partea noastră din nesfârșita și minunata Împărăție a lui Dumnezeu. (A se vedea descrierea Cetății Cerești în Apocalipsă, la capitolele 21 și 22.1-5, mai ales 21.24 și 26.)

Ca urmare, este firesc să fim loviți de răutăți până trecem dincolo. Și este firesc să le întâmpinăm cu bucurie și emoție, ca pe niște încercări de curățire, ca pe niște trepte pe care urcăm spre Cer.

Și, iată,

La alegerile de ieri, 24 Noiembrie 2024, cumva au ieșit pe primul loc suveraniștii, cum s-a spus, ori patrioții, cum s-a spus… ori naționaliștii, cum s-a acuzat.

A fi naționalist este ceva rău, sau este ceva bun? Vom reveni mai jos la întrebare, pentru că

Azi, 25 Noiembrie 2024,
anumite persoane din instituțiile statului au săvârșit un șir de infracțiuni și contravenții în sprijinul ilegal și extremist al Elenei Lasconi și USR!

Mai precis, unele persoane din SRI (cf. Wallachian Gazette) au impus școlilor să îndoctrineze politic pe copii în conformitate cu un material de propagandă politică ilegal, agramat, mincinos și rasist, care incită la ură religioasă și politică.

Și vom arăta îndată adevărul fiecăruia dintre termenii folosiți!

a) acțiunile și materialul SRI (S.R.I.) sunt ilegale

Conform site-ului oficial SRI, misiunea acestuia NU cuprinde îndoctrinarea minorilor fără acordul părinților, NU include forțarea cadrelor didactice să încalce legea și, culmea, NU include realizarea și promovarea (mai ales ilegală!) de materiale de propagandă politică, mai ales ilegale, agramate, mincinoase și rasiste, care incită la ură religioasă și politică!
Adică indivizii care au săvârșit această acțiune au săvârșit un cumul de infracțiuni începând cu Noul Cod Penal Art. 297 pct. 1 și 2, Art. 299 pct. 1 și Art. 300 foarte probabil Art. 291 pct. 1 și Art. 296 pct. 2, Art. 244 pct. 1 și 2 etc.

Pentru aceasta, este de ajuns să se constate faptele aminte deja, anume faptul că SRI-ul nu are atribuții de predare în școlile civile sau militare și cu atât mai mult atribuții de propagandă politică. Mai mult, asemenea activități vin exact împotriva misiunii și statului SRI!
Astfel, Legea 4/1992 Privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații nu cuprinde nicio referire, nici măcar una!, la vreo atribuție fie și vag legată de publicarea unor materiale de propagandă sau educative.
Este adevărat că Art. 14 din amintita lege prevede posibilitatea ca SRI să colaboreze cu „celelalte organe ale administrației publice” (prevedere ce, prin caracterul vag, capătă o legalitate extrem de discutabilă, multe asemenea prevederi fiind declarate neconstituționale de-a lungul ultimelor decenii). Organe în care s-au putea include și școlile civile sau militare, la o adică. Doar că Art. 14 prevede foarte clar că această colaborare se poate face exclusiv „pentru îndeplinirea atribuțiilor stabilite prin lege”! În care atribuții, cum am arătat, NU INTRĂ nici realizarea, nici publicarea și nici răspândirea de materiale de propagandă politică, nici realizarea, nici publicarea și nici răspândirea de materiale care incită la ură, nici impunerea de activități pentru cadrele didactice, nici îndoctrinarea minorilor fără acordul părinților etc.
Se poate vedea astfel că și acțiunile făcute de SRI în această zi în școlile românești, cât acțiunile SRI de implicare politică, de realizare și publicare a unui material politic etc. sunt ilegale. Și că materialul în cauză este ILEGAL.

b) materialul SRI este agramat

Numărând și coperta, la p. 2 a materialului, găsim fraza

Astfel, doar cei care se încadrează în presupusa „rasă” reprezentând poporul acceptat.

Da, atât este fraza!

La pagina 3 găsim exprimări incoerente și contradictorii, asupra cărora vom reveni. La pagina 4 găsim în tragi-comica listă de „Modalitate de acțiune” (la singular!) și exprimarea

– scăderea credibilității populației în autoritățile de stat.

Dincolo de ceea ce ar fi vrut să spună agramatul ce a compus (probabil cu multă muncă!) această frază, ea spune că „extremiștii” menționați de SRI sunt în „autoritățile de stat” în care produc (acestor autorități) „scăderea credibilității populației”. Gura păcătosului adevăr grăiește! Da, din pricina unor extremiști ca cei care au alcătuit, tipărit, răspândit și impus materialul în cauză apare neîncrederea autorităților de stat în populație! Da, ei, autorii unor asemenea acțiuni și materiale sunt extremiștii!
Extremiști agramați.
După cum și materialul este agramat.

c) materialul SRI este mincinos

1. Materialul se intitulează Ghid de coduri, simboluri și însemne ale Extremei Drepte, dar în lucrare este amintită o singură organizație de Dreapta (Noua Dreaptă, click pentru accesare)! Toate celelalte organizații amintite fie sunt neutre în raport cu Dreapta sau Stânga, fie sunt de Stânga. Mai mult, nu se oferă nicio dovadă că singura organizație de Dreapta amintită ar fi extremistă! Prin urmare, materialul SRI minte/dezinformează.

2. Materialul pretinde că sunt „autori” de Extremă Dreapta „grupările ULTRAS” (p. 3 în materialul SRI). Doar că sunt celebre grupări ultras, precum Fedilissimi Granata, care sunt neutre politic, respectiv de Stânga, precum Torcida Split sau Fossa dei Leoni. Există grupări ultras islamiste, care de asemenea sunt de Stânga sau de Extremă Stânga. Prin urmare, pretinzând că suporterii ultras și grupările lor sunt automat „de Extremă Dreapta”, materialul SRI minte/dezinformează.

3. La p. 4 materialul prezintă o imagine mincinoasă, în care leagă Fascismul de Credința Creștină Ortodoxă. Imaginea are legenda „La arme popor/ Slujește stâlpii Fascismului”. Ca „stâlpi” sunt prezentate trei elemente: popor, credința, rasa. Textul pare să aparțină autorului materialului, prezentând aceeași necunoaștere a gramaticii. Ca simbol fascist se pune salutul nazist la fiecare „stâlp”. Ca simbol particular se folosesc crucea cu trei brațe și trei stâlpi, vechi simbol ortodox românesc, o cruce ortodoxă cu trei brațe și zvastica nazistă. În fapt, niciunul dintre simboluri nu este fascist! Nu știu cine este autorul acestei imagini, dar în contextul materialului constituie o absurditate care dezinformează și minte. Se pare că autorul materialului confundă nazismul și fascismul, așa cum confundă Extrema Stângă cu Extrema Dreaptă.

4. La p. 6 găsim drept „Însemne/Simboluri specifice” „Extremei Drepte” cinci însemne/simboluri naziste și unul neonazist. Alte trei însemne/simboluri naziste apar la p. 7, unul nazist și unul neonazist la p. 8, alte trei la p. 9. Ca să umplem golul din (in)cultura autorului materialului, amintim faptul elementar că Nazismul este doctrină de Extremă Stânga. Nu de dreapta! Și totuși, SRI-ul are incompetența sau prostia de a promova un material care prezintă drept simboluri ale Extremi Drepte simbolurile Național-Socialismului (așa cum se numește in integrum Nazismul – termenul Nazism fiind o prescurtare de la National Sozialismus, denumirea germană pentru Național-Socialism). Altfel spus, materialul SRI minte/dezinformează cu nerușinare.

5. Deși materialul pretinde a fi un ghid al „Extremei Drepte”, la p. 6-7 se dă câte un simbol/însemn de Extremă Stânga. Acum, da, și celelalte însemne/simboluri sunt covârșitor de Extremă Stânga, dar aici se recunoaște acest lucru. Ceea ce este absolut aberant în raport cu titlul și tema asumată a lucrării. Dar este perfect logică introducerea simbolurilor ca metodă pentru înșelarea cititorului. Atât pentru a-l face să creadă că „ghidul” ar fi obiectiv, cât și pentru a ascunde mai bine faptul că Nazismul este doctrină și mișcare de Extremă Stânga. Ceea ce sugerează intenția înșelării. Însă și dacă adăugarea simbolurilor s-a făcut din incompetență, rămâne faptul că materialul SRI minte/dezinformează foarte grav.

6. La p. 2 cititorilor li se spune că „Ideologia de extremă dreapta” ar include „exacerbarea… darwinismului social”. În realitate grupările de Dreapta, și cu atât mai mult cele de Extremă Dreapta, resping darwinismul în orice formă. Este un lucru arhicunoscut, ceea ce face din afirmație o minciună ridicolă. Mai mult, se știe foarte bine că darwinismul este baza pseudo-științifică a ideologiilor de Stânga! De la Socialism la Nazism sau Fascism, toate ideologiile de stânga s-au inspirat din Darwinism ori și-au argumentat pozițiile prin Darwinism. Ca urmare, și aici materialul SRI minte/dezinformează foarte grav.

7. De la p. 8 încolo găsim o listă de „Coduri extremiste”, care sunt în foarte mare parte de Extremă Stânga, dar atribuite mincinos de material… Extremei Drepte. Iarăși materialul SRI minte/dezinformează.

8. În toată lucrarea nu am găsit niciun exemplu de mișcare sau grupare de Extremă Dreapta reală, care să corespundă, de pildă, criteriilor date de material. Și din acest punct de vedere materialul SRI minte/dezinformează grav.

9. La p. 8 este menționat David Lane drept „fondatorul unei mișcări de extremă dreapta”. Doar că David Lane s-a inspirat din Național-Socialism (Nazism), realizând o mișcare de Extremă Stânga. Se poate vedea asta în Wolf Age Pagans, de Mattias Gardell, în Controversial New Religions, Oxford University Press, New York. Și aici materialul SRI minte/dezinformează.

10. La p. 9 găsim, printre altele, afirmația după care sintagma „Iubește-ți rasa” („Love your race”) ar încălca „prevederile Legii 217/2015, art. 1”. Consultând legea constatăm că articolul respectiv

Pentru prevenirea și combaterea incitării la ură națională, rasială sau religioasă, la discriminare și la săvârșirea de infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, prezenta ordonanță de urgență reglementează interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război. (217/2015, Art. 1)

După cum poate vedea orice om rațional, articolul nu interzice iubirea! Nu interzice nici iubirea propriei rase, nici altă iubire! Ca urmare, materialul SRI minte/dezinformează iarăși, extrem de grav, invocând prevederi legale inexistente.
Mai mult, aici materialul promovează ura de rasă, pretinzând că iubirea de rasă este interzisă. Adică Asiaticii nu au voie în România, afirmă SRI, să iubească rasa galbenă. Negrii nu au voie în România, pretinde SRI, să iubească rasa neagră. Irochezii, Aztecii sau alți Amerindieni ar trebui să știe, după SRI, că nu au voie în România să iubească rasa roșie.
Rasismul materialului, autorului și celor care l-au aprobat și impus este evident și izbitor.

d) materialul SRI este rasist
Am arătat că materialul SRI declară organizații „de Extremă Dreapta” cele care sunt „de Extremă Stânga”. Ceea ce deja este incitare la discriminare pe criterii de opinie politică. Dar, la fel de grav, materialul vorbește exclusiv de rău despre Albi. Nu există nicio prezentare a unor forme extremiste la Indieni, Chinezi, Egipteni, Algerieni, Brazilieni etc. Deși există asemenea forme și cu toate că România are atât rezidenți cât și cetățeni Indieni, Chinezi, Egipteni, Algerieni, Brazilieni etc. Ca urmare, se creează, intenționat, imaginea inferiorității rasei albe, care este prezentată exclusiv negativ. Ceea ce constituie infracțiunea de incitare la ură, violența sau dezinformare, cf. Art. 369 Noul Cod Penal (modificat prin Legea 170/2022). Deci, foarte clar, materialul SRI este rasist.

e) Am arătat mai sus (la sfârșitul punctului c) cât de evident este rasismul materialului SRI. La fel de izbitoare este incitarea la ură a materialului, atât pe criterii politice, cât și de rasă și de religie. Oricine a citit cuvântul nostru de până aici a putut să vadă acest lucru. Pentru că este evident că a minți sistematic și exclusiv negativ asupra unei opțiuni politice, religioase ori rasiale incită la ură. Ceea ce face acest material SRI. Prezentarea sistematică și exclusivă a crucilor în context negativ, a mișcărilor de Dreapta ca rele, a Albilor ca răi incită la ură împotriva acestora.
Iarăși este evident că a realiza asemenea materiale și a le impune în educație este un act de propagandă, ca să nu spunem un act de persecuție față de cei cu alte viziuni politice, sociale, religioase etc.

Ca urmare, credem că am dovedit absolut clar și 100% pe materialul SRI că acesta este un material de propagandă politică ilegal, agramat, mincinos și rasist, care incită la ură religioasă și politică.
Ceea ce înseamnă că realizatorii și promovatorii lui sunt vinovați de săvârșirea unui șir de infracțiuni.

În fața unor asemenea întâmplări omul obișnuit este dezorientat: nu știe ce poate să facă.
Și asta pentru că, intenționat, școala nu învață pe elevi cum să reacționeze la abuzurile autorităților!
Se minte de către autorități și mulți se lasă păcăliți că ele ar face „programe împotriva abuzurilor/ drogurilor/ bullying-ului”. Faptul că este o minciună se vede exact din lipsa unor materii școlare care să îi învețe pe elevi ce este Dreptul, ce obligații și drepturi au și care sunt mecanismele prin care se pot apăra în fața abuzurilor autorităților.
Iar în lipsa accesului la mecanismele legale care îl pot apăra, elevul, omul, rămâne însingurat și rănit, lovit din toate părțile, neputincios.
Și totuși există mecanisme legale de apărare!

De pildă, în cazul de față, toți părinții ar trebui să facă plângere la Parchet împotriva cadrelor didactice care au făcut îndoctrinare politică unor minori fără acordul părinților. De asemenea, aceeași părinți ar trebui să facă plângere la Parchet împotriva SRI pentru încălcarea atribuțiilor legale, abuz de putere ș.a.m.d.

Din acest punct de vedere însă problema rămân avocații. Și clienții, este adevărat.
Pentru că mulți clienți aleargă la avocații gălăgioși care, de obicei, pierd cele mai multe procese. Și îi ignoră pe avocații liniștiți și competenți care, de obicei, câștigă cele mai multe procese.
Iarăși, lipsa de pregătire juridică elementară a cetățeanului își spune cuvântul. Și asta cu toate că juridic se pierd și se câștigă cele mai mari averi..

Pe de altă parte,
Parchetul are obligația să se autosesizeze față de abuzul extrem de grav al SRI!
Aceasta este o problemă de interes național, deci Art. 7, pct. 1, din Legea 135/2010, se aplică indiscutabil.
Totodată,
Conducerea SRI, în frunte cu d-l gen. Răzvan Ionescu, trebuie să acționeze prompt și deschis față de acest abuz al instituției!

Iar, noi, Creștinii, trebuie să păstrăm calea cea dreaptă orice s-ar întâmpla.
Un cleric, precum subsemnatul, nu poate face acțiuni în justiție fără binecuvântarea ierarhului care se dă foarte greu, numai pentru cazuri excepționale. În schimb, iată, poate să facă o cercetare, să arate adevărul celor care vor să îl cunoască și să îndemne la dreptate și moralitate.
Mirenii pot să acționeze, atât prin rugăciune, cât și prin vot pentru puterile naționaliste, dar și prin plângere la Parchet împotriva SRI. Căci abuzul acesta este de interes public și de la reeducarea forțată a copiilor noștri mâine țintele vom fi noi.

În sfârșit, vreau să răspund la întrebarea la care extremiștii din SRI, iată, au răspuns negativ fără să gândească și să cerceteze:

A fi naționalist este ceva bun sau ceva rău?

La întrebarea aceasta putem răspunde drept și moral doar după ce vedem ce înseamnă naționalism după definiția obiectivă, de dicționar:

naționalism sn 1 (Înv) Sentiment de dragoste față de specificul și tradițiile propriei națiuni (1). 2 Doctrină politică bazată pe apărarea uneori exagerată a drepturilor și aspirațiilor naționale. 3 Tendință de a aprecia exclusiv și exagerat tot ceea ce aparține propriei națiuni.

Vedem aici că înțelesul primar al cuvântului naționalism este acela de dragoste față de propria națiune. Așa cum patriotism este dragostea față de propria țară.
În acest înțeles originar naționalismul este bun.
Ca urmare, îl găsim și în Constituția României. De pildă, la Art. 1, pct. 1 (la precizarea că România este (și) stat național) în corelare cu Art. 54 pct. 1, care proclamă că „datoria și fidelitate față de țară (statul național România) este sacră”.

Desigur, exagerările nu sunt bune.
Ca urmare, nici naționalismele excesive nu sunt bune. Așa cum de obicei exagerările nu sunt bune (cu excepția unor comedii).
Dar nu se definește normalul prin exagerare ci, dimpotrivă, prin excluderea ei.

Deci iubiți-vă Țara, iubiți-vă Națiunea, iubiți-L pe Dumnezeu!
Întru Adevăr.
Și, cum poruncește Duhul Sfânt,
Feriți-vă de orice înfățișare a răului!
(I Tesaloniceni 5.22)

Pr. dr. Mihai-Andrei Aldea

P.S. Pentru cei dornici să parcurgă minunăția SRI…

Petre Costea: GEORGE SIMION – CANDIDATUL PE CARE IL VOI VOTA LA PREZIDENTIALE

Octombrie 24, 2024

GEORGE SIMION – CANDIDATUL PE CARE IL VOI VOTA LA PREZIDENTIALE

NOTĂ: mesajul de astăzi este din partea dlui Petre Costea, fondatorul Alianței Familiilor din România

***

George Simion, candidatul pe care îl voi vota la prezidențiale

Dintre toți candidații cu șanse reale la prezidențiale, mișcarea pro-familie, pro-viață și pro-valori din România are cel mai mult de câștigat avându-l la Cotroceni pe dl George Simion.

Ca fondator al mișcării pro-familie din România recomand ca întreaga mișcare să ia în considerare cât se poate de serios acest sfat și posibilitatea de a-l vota pe dl Simion. Gândirea dlui Simion privind valorile este cea mai apropiată de a noastră, dintre toți candidații cu șanse reale.

Dl Simion nu este un împotrivitor al valorilor, ci un aliat de bază al lor, iar recomandarea mea este făcuta strict din punct de vedere al valorilor.

Am fondat și crescut Alianța Familiilor din România. Am fondat și crescut Partidul Alianța Renașterea Națională. Recomand, deci, bazinului electoral pe care l-am creat împreuna: votați George Simion la prezidențiale.

El este cel mai atașat de valorile noastre fundamentale dintre toți candidații cu șanse reale de a fi aleși. Dl Ciolacu nu este o opțiune. Nici dl Geoană. Nici dna Lasconi. Nici dl Ciucă.

Îmi dau seama că discut despre un subiect fierbinte. Așa este întotdeauna la alegeri. Este a treia oară când fac o recomandare la prezidențiale și până acum nu am dat greș. Nu cred că voi da greș nici de data asta.

În 2014 v-am recomandat să nu-l votați pe dl Johannis. După ce a fost ales, mi-ați dat dreptate. În 2019 v-am recomandat să nu-l votați pe dl Johannis a doua oară. După ce a fost ales, mi-ați dat din nou dreptate.

Înainte de a vă exprima opiniile, însă, fie pentru, fie împotrivă, solicit să citiți postarea mea până la capăt. Este făcută cu bună-credință și la solicitarea multora dintre voi de a vă recomanda un candidat la prezidențiale.

Încep cu un aspect personal. Îl cunosc pe dl Simion din 2019 când și el, la fel ca mine, candida la europarlamentare ca independent. Candida din afara sistemului, la fel ca mine. Candidaturile noastre au fost aproape identice privind valorile, patriotismul și locul României suverane în Europa.

La vremea aceea candidaturile independente erau foarte grele. În 2024 au fost mai ușoare, candidații independenți având în spatele lor mașinării politice deja bine puse la punct. În 2019, înotam și eu și dl Simion împotriva curentului. Nu ne-a pus nimeni nimic pe farfurie. Nici semnăturile, nici voturile. Ne-am câștigat semnăturile și voturile prin muncă, integritate și perseverență.

Am candidat la europarlamentare anul acesta pe listele AUR din partea Partidului Alianța Renașterea Națională. Pe durata campaniei europarlamentare m-am intersectat deseori cu dl Simion. Nu de puține ori a vorbit despre valori, împotriva ideologiei de gen, pentru familia naturală constituita dintre un bărbat și o femeie. Deseori vorbea despre învățăturile primite la liturghie duminica precedentă.

Pe 22 septembrie, la Arenele Romane și-a deschis discursul cu ceea ce a învățat la liturghie cu câteva ore mai devreme. Era „Duminica Pescuirii Minunate”, spunea el, și specifica faptul că fiecare persoană din Arene era chemată la o „apostolie”, aceea de a schimba România în bine. Parcă aș fi vorbit eu. Niciun alt candidat la prezidențiale nu a vorbit cu atâta pasiune despre valori.

La fel, și eu în dreptul meu am făcut campanie europarlamentară pe o platformă pro-valori. Nu mi s-a cerut niciodată să diluez mesajul, să nu discut anumite subiecte, să o las mai moale cu valorile. Ce am comunicat eu a comunicat și dl Simion.

Timp de 101 de zile am făcut campanie europarlamentară și peste tot pe unde am ajuns am vorbit despre valori, familie, căsătoria naturală, libertatea religioasă.

Mass-media l-a etichetat pe dl Simion și Partidul AUR drept „extremiști”. Nici pe departe. Lipsa de integritate a presei vândute firmelor de presă internaționale a dus aici, la denigrarea celor care se duc între oameni în loc să stea comozi la București și să angajeze mercenari mediatici care să îi promoveze.

La europarlamentare, dl Simion s-a înconjurat cu oameni echilibrați, educați, integri. I-am cunoscut îndeaproape. Nu pot vorbi de majoritatea celor care candidează la parlamentare dar pot vorbi despre integritatea, sinceritatea, seriozitatea, educația elevată și realizările colegilor mei de pe listele europarlamentare. Majoritatea dintre ei candidează la parlamentare și vor ajunge în Parlament. Am încrederea că acolo vor face o treabă bună și vor fi gardieni statornici ai valorilor creștine.

Să nu uitam și cum s-a format AUR. Pe lângă dl Simion a muncit pe brânci și dl Claudiu Târziu, al cărui portret moral nu poate fi pus la îndoială și al cărui palmares de bătălii pentru valori este impecabil. Votând pentru dl Simion, votați și pentru dl Târziu.

Dl Simion este cel mai harnic dintre toți candidații la europarlamentare. Zilnic are 6-7 evenimente de campanie. E între oameni tot timpul. Oamenii îl cunosc îndeaproape pe cel care le solicită voturile. Ceilalți candidați stau în București, urmărind sondajele de opinie în loc să fie între oameni, așa cum este, de exemplu, și dl Trump în Statele Unite.

Dlui Simion nu i s-a pus nimic pe tavă. Tot ce a realizat a realizat prin muncă. Nu a intrat în Parlament pe listele altor partide (cine are urechi de auzit să audă!) A realizat, prin muncă, ceea ce nimeni din istoria României nu a realizat până acum: în doar 4 ani (din 2020 încoace) a creat o mișcare politică de la firul ierbii, care îl plasează pe dl Simion pe locul doi la prezidențiale.

Ceea ce ne dă garanția că odată ajuns la Cotroceni, dl Simion va munci și va pune la muncă și pe cei cu care se va înconjura, miniștri, consilieri, funcționari.

Dl Simion nu pretinde a fi un om perfect, și nu este. Niciunul dintre noi nu este. Dar, pus lângă ceilalți candidați, este persoana cea mai apropriată de interesele și valorile promovate de mișcarea pro-familie, pro-viață și pro-valori din România.

Mântuitorul spunea: „Hoțul nu vine decât să fure, să junghie și să prăpădească. Eu am venit ca oile să aibă viaţă, și s-o aibă din belșug”.

Secularismul a distrus Europa și România. Ne ucide sufletele și valorile. După 35 de ani de secularism occidental agresiv în România, cred că este bine să dăm șansa unui suflu nou, autohton și creștin care să încerce să schimbe România. În bine.

Eu îl voi vota pe dl Simion pe 24 noiembrie și pe 8 decembrie cu aceste gânduri. Te invit și pe tine să faci la fel.

ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI 

Articolul 16 din Declarația Universală a Drepturilor Omului afirmă: „Cu începere de la împlinirea vârstei legale, bărbatul și femeia, fără nici o restricție în ce privește rasa, naționalitatea sau religia, au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie. … Familia constituie elementul natural și fundamental al societății și are dreptul la ocrotire din partea societății și a statului„. Familia română își cere drepturile. Aceste drepturi le pledăm, le-am pledat din 2006 încoace, și vom continua să le pledăm. Sunt cele mai prețioase dintre drepturi dar și cele mai abuzate azi. Prețuiți-le!

Petre Costea

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceți-ne cunoscuți familiilor și prietenilor d-tră. Dați mai departe mesajele noastre și încurajați-i să se aboneze. Va mulțumim.  

Alianța Familiilor din România

www.alianta-familiilor.ro    


Am primit astăzi acest mesaj, ca parte a unuia dintre mail-urile pe care le primesc de la Alianța Familiilor din România. M-a impresionat pentru că spune adevăruri pe care le cunosc, dar care sunt în totală opoziție cu propaganda împotriva AUR (așa cum se manifestă din 2020 încoace).
Ca urmare, cu minore corecturi (mai ales adăugarea diacriticelor unde acestea lipseau), iară, îl public. Așa cum este.

Cred că este extraordinar să se audă și adevărul, în această cacofonie de manipulări.

Desigur, fiecare votează cu cine are chef. Dar cel puțin să își asume răspunderea pentru alegere! Nu să dea vina pe „naivitatea” cu care crede minciuni evidente.
Pentru că, de fapt, minciuna „am crezut că Simion/Claudiu etc. este/sunt țigan(i)/ evreu(evrei)/ pro-rus(pro-ruși)/ pro-american(i)/ securist(securiști) etc.” nu păcălește pe nimeni dacă nu are un I.Q. sub 100. S-a văzut limpede în Plandemie că AUR a stat și stă pentru Români și România împotriva sistemului, chiar dacă PNL, PSD, USR, UDMR, PMP etc. s-au aliniat după ordinele lui Fauci și Arafat. Vede și acum, oricine vrea să vadă adevărul, câtă răutate, ură și minciună se revarsă împotriva unor oameni de aur. Pentru „vina” că fac ceva, în loc să se mulțumească să fure și să îndeplinească ordinele, precum PNL, PSD, USR, UDMR, PMP ș.a.m.d.

Mai mult, pe Dumnezeu în zadar încearcă cineva să îl mintă.
Dumnezeu va arăta fiecăruia exact ce a gândit și simțit; clipa în care a respins adevărul din invidie, trufie sau alte patimi va fi plătită, în lipsa pocăinței, prin așezarea în lumea minciunii, invidiei, trufiei și celorlalte patimi: Iadul.

Fiecare va fi judecat, el și lucrurile lui.
Să stăm bine, să stăm cu frică de Dumnezeu, să luăm aminte.
Sau o să ne ia dracul.

Pr. dr. Mihai-Andrei Aldea

Cum se face cresterea bună a copiilor?

din cartea în lucru ”Calea Mireanului”

Cum se face creșterea bună a copiilor?

părintele desăvârșit

Deci, cum este creșterea bună a copiilor?
Atunci când părinții încearcă să fie cinstiți în Credință își cresc bine copiii.
E atât de simplu de spus într-o frază! Dar, pentru că tot omul este mincinos, adesea este foarte greu de trăit.
Căci Credința se trăiește, nu se afișează.
Cei care vor să fie ori să pară perfecți își cresc greșit copiii.

„Știu că am lipsuri, că am imperfecțiuni, muncesc să le îndrept și vreau ca tu, copilul meu, să te iei după ce fac eu bine, nu după ce greșesc sau păcătuiesc. Să nu te amăgești, vei avea mulțime de greșeli și păcate și fără să le copiezi pe ale mele. Dar ia pildă de la mine această lucrare: de câte ori ai căzut, ridică-te cu Domnul și te vei mântui!”

Așa gândește, așa își trăiește viața părintele bun.

Întreabă unii, după chipul lumii căzute:

– Cât de aspru sau de blând se cuvine să fiu cu copiii mei?
Dar sunt toți oamenii la fel?
Nu.
Și atunci cum ai putea să folosești aceeași măsură pentru toți?
Dumnezeu, Atotînțeleptul și Atotștiutorul, a avut nevoie de peste o mie de pagini pentru cuvântul Său, Biblia. De ce? Pentru toți. Căci Biblia a fost inspirată și scrisă pentru toți oamenii care au fost, sunt și vor fi; pentru toate vârstele și stările lor.
Și unul se bucură de o carte din Biblie, altul de alta. Ba chiar și după stare vine setea pentru Evanghelia după Ioan sau proorociile lui Isaia, după Cartea lui Iov sau cea pentru Filipeni, și tot așa.
Dacă astfel este cu folosul Scripturii pentru om, la fel este și cu folosirea copilului de răsplată și pedeapsă: depinde mult de stare și împrejurări.

Dar dacă părintele muncește să trăiască cinstit Credința își va folosi copilul.
Căci creșterea copilului este totuna cu creșterea oricărui om întru Christos.
Și așa cum Domnul învață, îndeamnă, mângâie, ceartă, bate, iartă, la fel și părinții trebuie să își învețe copiii, să îi încurajeze în bine, că îi mustre și să îi pedepsească pentru rău, dar totdeauna cu iubire și întru adevăr. Căci adevărul există doar în iubire, iar iubirea există doar întru adevăr.

Mulți se plâng aici de greutatea Învățăturii lui Dumnezeu. Ar vrea o formulă clară pe care să o aplice. Și se întâmplă asta pentru că în fapt nu țin cuvântul, nu aplică formula, care zice Credința se trăiește cinstit – adică sincer și cu demnitate.
Cine muncește și luptă să trăiască cinstit Credința trebuie doar să aplice experiența în creșterea copilului.

Pr. Dr. Mihai-Andrei Aldea

Amurgul unei lumi. Cazul SUA (II)

prima parte aici

Cine cunoaște începuturile SUA știe că ideile fundamentale ale întemeietorilor au fost libertatea religioasă, libertatea de conștiință și prosperitatea economică.
Prin urmare, apar în documentele fondatoare, de multe ori, credința în Dumnezeu, libertatea credinței, libertatea conștiinței, Dumnezeu (așa cum era înțeles de primii coloniști și de Părinții Fondatori ai SUA) etc.

Prin contrast, în clipa de față SUA pretinde, prin Președinție și alte instituții de maximă putere, că libertatea Credinței există doar pentru cei care nu sunt Creștini. Și, în trepte „de castă”, pentru ceilalți.
Dacă un Musulman, Mozaic, Hindus, Animist etc. „insultă” Biblia, Creștinismul în general sau o religie creștină, o doctrină creștină, o comunitate creștină etc., conform autorităților SUA face un lucru bun.
Dacă un Creștin „insultă” o carte fundamentală musulmană, mozaică, hindusă, animistă etc., dacă un Creștin „insultă” o religie musulmană, mozaică, hindusă, animistă etc., sau vreo doctrină ori comunitate de acest fel, conform autorităților SUA săvârșește un act „de ură” ce trebuie oprit, împiedicat și pedepsit „cu maximă asprime”.

Este un dublu standard absolut evident și monstruos, care se extinde pe foarte multe planuri.
Este un rasism sistemic, atât împotriva Creștinilor în general (automat văzuți și tratați oficial ca rasă inferioară, persecutați oficial de SUA la nivel federal dar și local – pretutindeni unde Democrații domină politic), dar și împotriva „Albilor”, iar mai nou și împotriva „Galbenilor” (= Asiaticilor). („Vina” acestora din urmă fiind… succesul pe care îl au în SUA, pentru că spre deosebire de „alte minorități”, muncesc în loc să își plângă de milă și să stea la pieptul „Stângii părintești”.)

Mai mult, există un rasism sistematic împotriva celor care păstrează valorile Părinților Fondatori, celor care țin la Constituția SUA așa cum a fost gândită și exprimată.

Aici ne oprim pentru câteva lămuriri:
– am pus în ghilimele cuvântul „insultă” pentru că ceea ce înseamnă „insultă” în practica Partidului Democrat de astăzi depinde strict de ce vrea Partidul (practică tipic dictatorială, abuzivă, monstruoasă, adică practică tipică Stângii); în esență, „insultă” este orice critică la adresa doctrinelor stângiste, implicit orice critică la adresa valorilor proclamate „bune” de Stânga; deci orice critică a unei religii sau comunități proclamate „bună” de Stânga este, în doctrina Stângii, „insultă”.
– am pus în ghilimele „insultă” pentru că este un cuvânt extrem de subiectiv; atâta vreme cât nu se folosesc cuvinte vulgare, îndemnuri la violență sau acte extremiste, insultele trebuie acceptate ca parte a libertății de exprimare. Cum reacționa Românul din vechime la insultă? Dovedind prin faptele sale că insulta este mincinoasă! („Ne dase nume de curcani/ Un hâtru bun de glume,/ Noi am schimbat lângă Balcani/ Porecla în renume!”)
– am pus în ghilimele „de ură”, pentru că a pretinde că o critică este automat „act de ură” este fals, este patologic, este dictatorial; în cazul de față, este un mijloc de acumulare a puterii și interzicere a opoziției, un mijloc de instaurare a tiraniei Stângii.
– am folosit termenul de rasism într-un înțeles lărgit, care nu se limitează la termenii biologici (de obicei oricum fantasmagoric definiți), ci la orice comunitate umană ce este prigonită nu pentru fapte rele reale, ci pentru apartenență.

Căderea SUA din paradigme precum „Țara libertății” și „pământul celor bravi” este încheierea unui război foarte lung.
În care un dușman al SUA foarte puternic și foarte insidios a fost și este Stânga Politică.

Mulți vor să nu înțeleagă un adevăr clar și absolut: Stânga este dușman ființial și absolut al oricărei națiuni, al oricărei țări, al oricărei etnii.
„Naționalismul de Stânga” este o contradicție de termeni: Stânga urăște tradițiile naționale, religioase, culturale, valorice etc.; ergo, Stânga urăște orice țară, etnie sau națiune, indiferent de declarațiile electorale, propagandistice sau de circumstanță.
„Naționalismele” de Stânga, fie că s-au numit Nazism, Fascism, Maoism, Ceaușism sau oricum altfel, au inclus nimicirea națiunii așa cum era ea și înlocuirea ei cu o „națiune nouă”. Este o absurditate să numești naționalism o mișcare ce pleacă de la distrugerea națiunii în numele căreia acționează! Iar această idee, de „nimicire a vechiului”, este baza oricărei acțiuni politice a Stângii. Este inclusiv baza așa-ziselor „mișcări naționaliste de Stânga”.
Națiunea se definește prin sfinții și eroii care arată calea de aur a neamului.
Prin ei se construiește și definește ceea ce este național cu adevărat.
În rest, pot exista constructe temporare (precum „moneda națională”), dar care nu pot să fie definitorii.
Iar dorința Stângii de „demolare a idolilor” (neconvenabili politic), de „înlăturare a tradițiilor învechite” (neconvenabile politic) etc., este luptă directă împotriva esenței naționale.
Ca urmare, ființial, Stânga este anti-națională, indiferent cât de patriotică sau naționalistă s-ar pretinde.

Din acest punct de vedere, Stânga a fost totdeauna dușmanul ființial al Statelor Unite ale Americii.
Dar această dușmănie și războiul anti-american al Stângii a căpătat noi dimensiuni odată cu apariția URSS („Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice”).

(cu ajutorul lui Dumnezeu, va urma)

Pr. Dr. Mihai-Andrei Aldea

Cum (nu) se tâlcuieste Biblia. Matei 23.23, Luca 11.42

Cum (nu) se tâlcuiește Biblia. Matei 23.23, Luca 11.42

Biblia sau Sfânta Scriptură (ori Sfintele Scripturi) este cartea de căpătâi a Credinței.
Ea este citită și însușită de orice Creștin (Creștin = ucenic al lui Christos, după Faptele Apostolilor 11.26).
Dar nu se tâlcuiește după socotința fiecăruia (2 Petru 1.20), așa cum fac rătăciții care pretind că respectă Biblia, dar de fapt o calcă în chiar poruncile privind înțelegerea ei (2 Petru 1.20-21; 3.15-16; 2 Tesaloniceni 2.15; 3.6; Matei 22.29; Luca 24.13-49 etc.).
Dăm aici câteva cuvinte biblice, cu înțelesul lor adevărat și cu felul în care mulți le răstălmăcesc. Să ne fie spre mântuire!

„Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că dați zeciuială din izmă, din mărar și din chimen, dar ați lăsat părțile mai grele ale Legii: judecata, mila și credința; pe acestea trebuia să le faceți și pe acelea să nu le lăsați!” (Matei 23.23)

„Dar vai vouă, fariseilor! Că dați zeciuială din izmă și din untariță și din toate legumele și lăsați la o parte dreptatea și iubirea de Dumnezeu; pe acestea se cuvenea să le faceți și pe acelea să nu le lăsați.” (Luca 11.42)

La prima vedere cele două cuvinte evanghelice par ușor de înțeles: Mântuitorul îi mustră pe Farisei și cărturari pentru că săvârșesc acte formale, cu puțină implicare personală, în locul trăirii cu dreaptă judecată, milă, credință vie, iubire de Dumnezeu…
Însă de fapt e mai mult decât atât!
Mântuitorul nu îi mustră pe Farisei și cărturari pentru că săvârșesc acele acte (zeciuiala din izmă, mărar, chimen, untariță și celelalte legume)!
Mântuitorul îi mustră că fac aceste fapte doar din formalism, dovada și acuzarea fiind lipsa milei, a iubirii de Dumnezeu, a credinței vii, implicit a dreptei judecăți.
Căci cum ar putea un om cu dreaptă judecată să lase părțile cele mai mari, mai înalte, ale unei legi, agățându-se de mărunțișuri ca și când l-ar absolvi de încălcare? De pildă, cum ar putea cineva să spună că respectă legea în România pentru că nu a trecut strada decât regulamentar, cu toate că a ucis, a jefuit, a incendiat, a furat ș.a.m.d.?
La fel și cel care, în relația lui cu Dumnezeu sau Biserica Acestuia, crede că aprinzând o lumânare sau dând un pomelnic „a făcut voia Domnului” și „stă bine”; deși, în același timp, nu luptă să trăiască Învățătura lui Christos în viața de zi cu zi, tăvălindu-se în patimi și păcate fără nicio înfrânare.

Iar dacă am înțeles acestea, să trecem la următorul înțeles care scapă celor mai mulți cititori sau auzitori ai cuvântului: „pe acestea trebuia să le faceți și pe acelea să nu le lăsați”.
Ca prin magie – adică printr-o lucrare drăcească – cei mai mulți „înțeleg”, „aud” sau „citesc” „și pe acelea să le lăsați”. Deși Mântuitorul poruncește exact împotrivă!
Repetăm, Împăratul Ceresc poruncește „pe acestea trebuia să le faceți și pe acelea să nu le lăsați”.
Ca să facem un joc de cuvinte, învățătura Domnului este aici aceasta:

Creștinul trebuie să fie formalist din iubire de Dumnezeu, din milă față de ceilalți, din Credință și dreaptă judecată.

Sau, altfel spus, zeciuiala pe care o dădeau Fariseii din tot ce căpătau este o datorie sfântă pentru ucenicii lui Christos.
Și asta nu pentru că forma mântuiește, ci pentru că dragostea rodește, iubirea zidește, mila este lucrătoare, credința se vede din fapte, iar înțelepciunea s-a dovedit dreaptă din faptele ei!

Ca urmare, cel care simte că e păgubit dăruind înapoi lui Dumnezeu zeciuială din ceea ce de la Acesta primește se dovedește prin aceasta necredincios, împietrit, laș sau/și nemilos; și, mai ales, fără înțelepciune.
Dar pentru zgârcenie, lăcomie și mândrie, mulți „aud strâmb”, „citesc strâmb” sau „înțeleg strâmb” acest cuvânt: ca să nu se întoarcă și Dumnezeu să îi vindece; ca să păstreze darurile lui Dumnezeu cu lăcomie și zgârcenie fără minte, pierzând nesfârșit de mult pentru lucruri foarte mici.
Ei uită de Cel care este lumina drepților în întunericul veacului: Cel milostiv, îndurat și drept.
Ei uită de Cel care este îndelung-răbdător, mult-milostiv și adevărat.
Ei uită că omul trebuie să urce către asemănarea cu Dumnezeu, ori își va irosi chipul în veșnicia Iadului.
Și se tem să își aducă aminte că dragostea acoperă mulțime de păcate!

„Dar”, vor minți unii, „eu nu sunt zgârcit, doar că nu am încredere în preoți, în cerșetori sau în cei care spun că adună pentru nevoiași!”
În fața acestei minciuni am răspuns adesea cu o întrebare:
„Și cât de mult ai cercetat ca să găsești pe cineva de încredere?”
Răspunsul adevărat este deloc nu am cercetat, căci această vorbă este doar un pretext pentru zgârcenie, lene, lipsă de iubire și, mai ales, lipsă de înțelepciune.
Este preotul de la tine din parohie de neîncredere?
Du-te și dă la altă parohie, unde știi că este un preot bun. Sau la o mânăstire unde știi că sunt preoți buni. Sau la o casă pentru bătrâni, sau la una dintre clinicile sau cantinele Bisericii unde sunt tratați și hrăniți atâția săraci!
Într-un cuvânt, prilejul de a face bine se găsește mereu, dacă vrem să facem binele.
Așa că acei Creștini care sunt mai zgârciți decât Fariseii fac de rușine numele de Creștin și se osândesc.
Iar cei care se ostenesc să țină vii mila, credința, dragostea de Dumnezeu se arată a avea dreaptă judecată și înaintează puternic pe calea mântuirii.

Fiecare cum își alege, așa va și primi. Sau cum seamănă, așa va și aduna la seceriș.
Cine are urechi de auzit, să audă!

Pr. Dr. Mihai-Andrei Aldea