Se apropie luna Decembrie 2019.
Adică sunt trei decenii, 30 de ani, de la Revoluţia din Decembrie 1989.
Şi văd că apar întrebări precum:
„Ai mai merge din nou, ştiind ce distrugere vine în deceniile de după?”
„A avut vreun rost ieşirea în stradă, jertfa celor care atunci au luptat să înlăture Dictatura?”
„Ai mai merge, ca să mori pentru o Ţară în halul în care este, cu oameni atât de corupţi, alcoolici, drogaţi, curvari etc.?”
Da, aş merge din nou. Fără şovăire.
Am fost atunci şi aş merge şi acum, dacă ar fi să o iau de la capăt.
În primul rând, pentru că încerc să fac bine, să fac binele ce-mi stă îmi puteri. Să îmi fac datoria.
Dacă alţii nu şi-o fac, este treaba lor. Ei vor răspunde înaintea lui Dumnezeu.
Dacă alţii trădează, se trădează, ne trădează, este treaba lor. Ei vor răspunde înaintea lui Dumnezeu.
Renunţând să fac binele devin rău. Devin asemenea celor zugrăviţi, acuzator şi chiar osânditor, de cei care pun asemenea întrebări.
Răutatea altora este o scuză pentru a face răul dacă suntem răi.
Cel care vrea să fie bun merge pe drumul binelui orice ar fi.
Dacă toţi ar merge pe drumul binelui Sfinţii şi Eroii nu ar mai fi atât de preţioşi.
Sau, şi mai bine, am fi toţi Sfinţi şi Eroi.
Dar este rânduit oamenilor ca o dată să moară, apoi urmează judecata.” (Evrei 9.27)
Adică avem o viaţă şi doar una.
Şi dacă am doar o viaţă, vreau să fie cât mai demnă, cât mai aproape de înălţimea Sfinţilor şi Eroilor.
Nu pretind că am ajuns acolo; dar dacă nu încerc, sigur nu voi ajunge niciodată.
Deci, da, aş ieşi din nou în stradă în Decembrie 1989, chiar dacă aş ştii ce au făcut unii şi alţii din Ţară.
Aşa cum şi Brâncovenii şi Ianache au mărturisit, deşi ştiau ce vor face unii şi alţii mai departe.
Aşa cum au ieşit la luptă Înaintaşii apropiaţi, din ultimele generaţii, chiar dacă ştiau că nu vor doborî Hidra Comunistă.
Aşa cum trebuie să facem, dacă suntem Români adevăraţi, dacă suntem Creştini adevăraţi.
Mihai-Andrei Aldea
România Străveche - Ancient Romania 