"În tot ceea ce sunt, în faptă sau în cuvânt, trăiesc, aşa cum pot, moştenirea străbunilor. Cei care au construit o cultură, o istorie şi o lume astăzi aproape uitată: România Străveche." "In all that I am, through my deeds and my words, I live, the best I can, the heritage of our forefathers – those who built a culture, a history, and a world that is nearly forgotten today: Ancient Romania." Mihai-Andrei Aldea
Ține minte! „Dacă te vaccinezi nu te îmbolnăvești”
Cine uită istoria o va repeta în tot ce are mai rău
Astăzi, când tot mai multe dintre minciunile Plandemiei sunt recunoscute public, nimeni nu este de vină. Statul NeoComunist nu știe cine a ținut oamenii în casă, deși nu ajuta cu nimic; nu știe cine i-a silit să își pună măști, care au făcut mult rău și niciun bine; nu știe cine a născocit așa-zisele „distanțe de siguranță” absolut patologice; nu știe cine a împins oamenii în țarcuri, ca pe vite; nu știe cine este de vină pentru oamenii bătuți pe stradă de polițiști și/sau jandarmi „pentru că încălcau carantina” etc., etc.
Dar noi ținem minte! Căci numai cel care ține minte poate învăța și poate să fie liber!
Și unul dintre lucrurile „uitate” este că s-a pretins, oficial și răspicat, repetat până la nebunie, că
Dacă te vaccinezi (anti-covid) nu te îmbolnăvești (cu covid).
Acum, dintr-o dată, „nu s-a spus așa ceva”, ba „s-a înțeles greșit de (proștii de) cetățeni”. Doar că,
Joe Biden (zis Joke Biden), așa-zisul „Președinte” al SUA, a declarat pe 21 Iulie 2021, fiind transmis pe CNN (zis ”Communist News Network”) că „Nu vei lua covid dacă ești vaccinat.”
Dr. Rochelle Walensky, directorul CDC, SUA, a declarat pe 28 Martie 2021, fiind transmis pe MSNBC (alt post comunistoid), că „Persoanele vaccinate nu poartă virusul… nu se îmbolnăvesc.”
Dr. Anthony Fauci, cu o tonă de funcții în „combaterea covid” (al cărui autor cel puțin moral este), spunea, oficial, pe 17 Mai 2021, în transmisiunile aceluiași MSNBC, „Dacă oamenii sunt vaccinați se pot simți în siguranță pentru că nu se vor infecta.”
Dr. Anthony Fauci, în aceeași declarație, spunea și că „vaccinurile” anti-covid „Sunt foarte, foarte bune împotriva variantelor.”
Pentru a nu cădea pradă manipulărilor mass-mediei, guvernului sau altor instituții de stat, este nevoie să ținem minte. Trebuie să ținem minte cât de corupți s-au dovedit și cei din mass-media, și cei din conducerea statului zis român. Trebuie să ținem minte cât de incompetenți s-au dovedit (și se dovedesc). Dar, mai ales, trebuie să ținem minte cât ne-au mințit și ne mint!
Suntem la a cincea parte din ”Amurgul unei lumi. Cazul SUA”. Au Românii o vorbă: „Schimbarea Domni(tori)lor, bucuria nebunilor!”. Aceasta vine din convingerea că binele sperat la schimbarea conducerilor omenești este cel mai adesea o amăgire. Sunt excepții: Basarab I, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul… Câteva nume pe secol în cel mai bun caz! Asta la două principate române, dacă nu trei (că dacă punem și Transilvania, e jale!). În rest, toate schimbările de regim au adus cel mult un alt rău în locul răului dinainte.
Sunt destui fără minte care se bucură de căderea SUA sub Comunism, de prăbușirea libertăților americane, de prăbușirea economică a Statelor Unite. O parte sunt păstrători și răspânditori ai propagandei sovietice cu „imperialismul american”, „rasismul occidental” etc. (Apropo, faptul că Rusia Țaristă a avut sclavi până la desființarea ei, că URSS-ul încă avea sclavi etc. nu face pe adepții ideilor în cauză să vadă vreo problemă, vreo contradicție, vreo nevoie de a regândi, fie și puțin, lucrurile!) O parte sunt și mai limitați în gândire. De pildă, unii își închipuie că SUA este sursa ideologiei „Big Brother”! Și că „scăpați de SUA” vor scăpa de ideologia „Big Brother”. Faptul că la Davos și în alte asemenea grupări (de la FEM/WEF la OMS/WHO) sunt șefi Big Brother din întreaga lume nu îi lămurește: ideologia Big Brother este o formă a globalismului bolșevic. Ea nu a apărut în SUA și nu poate dispărea cu aceasta! Trec peste alte asemenea idei stupide, ușor de demontat pentru oricine are bun-simț. Ca singur sprijin, amintesc de faptul că existența răului în lume nu se datorează (doar) unui sau unor oameni; există o sursă mai adâncă, ce nu poate fi înlăturată până la A Doua Venire.
Trăim, cum spun Chinezii, vremuri interesante. Suntem în fața prăbușirii unei lumi, unei civilizații, unor culturi. Șansele de revenire, de salvare, sunt sub 5%; iar asemenea șanse au fost fructificate extrem de rar în istorie. Donald Trump, al 45-lea Președinte SUA, este și ultimul. Deocamdată??
Pentru oricine gândește limpede este clar că Joe Biden – o marionetă pedofilă sclerozată – nu a fost ales de Americani, nu a fost votat de cetățenii SUA. Altfel spus, a fost pus în funcție printr-o lovitură de stat a Stângii din Statele Unite ale Americii. De jure, nu este Președintele SUA, deși ocupă (ilegal, anti-american și anti-democratic) această funcție.
Grupări puternice din FBI și CIA au fost vârful de lance al acestei lovituri de stat (împotriva optimiștilor care cred că „nu au funcționat (eficient)” împotriva fraudei electorale din SUA 2020). Ca singur exemplu, amintesc de faptul că iese la iveală implicarea unor vârfuri CIA în încercarea de a înlătura Președintele Donald Trump de la putere în timpul mandatului (link aici și alt link aici). Iar aceste abuzuri monstruoase, anti-americane și anti-democratice ale celor două organizații nu sunt noi. Dăm un exemplu aici privind complotul și acțiunea FBI de fabricare a unor pretinse acte teroriste. Dăm un exemplu aici privind implicarea lui Joe Biden înainte de 2020 în acte extrem de grave de corupție în Ucraina – pe care CIA sigur le-a cunoscut și nu le-a sancționat, așa cum are datoria. Și aș putea să înșir multe alte asemenea cazuri, de la cele în care părinții sunt încadrați de FBI la „teroriști” („teroriști casnici”) pentru că nu vor să le fie îndoctrinați copiii de pedofili, până la cele privind Cazul Epstein, un traficant de minori apropiat de Bill Gates, Familia Obama, Familia Clinton etc. (cine caută, găsește!). Sau pot aminti despre felul în care au fost deturnate de Administrația Biden-Obama-Kamala fonduri pentru susținerea imigrației ilegale (ca mijloc de presiune și șantaj asupra societății, ca mijloc de falsificare a alegerilor). Ori despre felul în care aceeași administrație a șantajat marii producători și comercianți de carte pentru a cenzura ceea ce nu le convenea.
Poate și mai evident este actul invadării Statelor Unite ale Americii care se petrece în zilele noastre. Sub ochii și cu sprijinul instituțiilor federale: Președinție, Guvern, Armată, FBI, CIA, NSA etc. Inclusiv Curtea Supremă (SCOTUS) s-a supus ordinelor și sprijină invazia. Invadarea SUA este un proces care începuse discret sub Obama, a fost redus masiv sub Trump, și a explodat sub echipa comunistă ce-l are ca reprezentant pe Biden. Concret, milioane de imigranți ilegali, în covârșitoare majoritate bărbați apți de luptă, trec continuu frontiera sudică a SUA, venind din Africa, anumite părți ale Asiei (întâmplător islamice) și unele părți ale Americii Latine (întâmplător cele mai violente). Invazia are loc prin chemarea directă și cu sprijinul deschis și mascat al amintitelor autorități federale – la care se adaugă participarea autorităților locale și altor oficiali sau forțe ce țin de Partidul Democrat sau alte grupări de Stânga (inclusiv grupurile infiltrate în Partidul Republican). Despre toate acestea am dat exemple în episoadele anterioare; și pot fi găsite și mai multe exemple de către oricine caută surse în afara rețelelor mediatice mainstream.
Constatăm, astfel, o disfuncție sistemică a instituțiilor americane în respectarea Constituției, în apărare SUA, în păstrarea valorilor americane etc. Mai rău, constatăm o funcționare eficientă a acelorași instituții „americane” în încălcarea Constituției SUA, în apărarea celor care invadează și/sau fac rău SUA, în distrugerea valorilor americane etc. (Neo)Comunismul a cucerit SUA și urmărește distrugerea sistematică a tuturor redutelor valorilor americane, a tuturor structurilor ce ar putea asigura revenirea la valorile americane. (Neo)Comunismul a cucerit SUA și îi declară neoameni (în diferite forme) pe cei care au alte valori decât cele comuniste.
Donald Trump numea totalitatea acestor forțe „Mlaștina” (The Swamp) și promitea să o asaneze. Președinția Donald Trump a marcat, este adevărat, multe succese – de la reducerea masivă a birocrației federale până la sprijinirea deschisă a grupărilor pro-viață și eliminarea genocidarului și imaginarului „drept” la avort, de la reducerea masivă a șomajului în rândul minorităților până la o mare creștere economică. Dar între acestea nu s-a numărat (și nu se numără) și desecarea sau asanarea Mlaștinii. Aceasta a rămas neatinsă și, dimpotrivă, l-a înlăturat pe Donald Trump în Decembrie 2020 (încercând arestarea și sinuciderea lui în Ianuarie 2021). Ba chiar i-a intentat procese absolut ridicole, de nivelul acțiunilor naziste sau bolșevice. Ba chiar cere înlăturarea lui, cu orice preț, din politică. Asta pentru a nu mai aminti despre susținătorii lui Trump care sunt magic victime ale unor atacuri armate „de jaf” și ale altor acțiuni de același nivel.
Firesc, există mulți care speră într-o câștigare a alegerilor din 2024 de către Donald Trump și Republicani. Care să salveze SUA de la distrugere. Este o dorință pe care o avem toți cei care gândim logic, toți cei care iubim libertatea.
Însă mă uit la mizeriile total ilegale făcute deschis împotriva lui Donald Trump, împotriva susținătorilor lui, împotriva celor aleși drept țintă în escrocheria democrată numită „J6”, la ce se face prin acțiunea Invazia SUA ș.a.m.d. Există vreo șansă ca o parte cu greutate a FBI, CIA, NSA etc. să își dea seama că pierzând SUA vor pierde (aceste structuri) totul? Există vreo șansă să își aducă aminte de epurările repetate din toate statele comuniste, care au distrus pe toți cei care au avut funcții „înainte”? Etc.? Nu cred. Prostia omenească e prea mare. Dacă aveau vreun pic de rațiune nu-i puneau pe Soros, Gates ori Biden unde i-au pus. Mai curând mă aștept să îl sinucidă sau accidenteze mortal pe Donald Trump; ori să găsească un pretext absurd pentru care să îl aresteze. Orice, doar să nu lase oamenii să își aleagă, fie și parțial, viitorul.
Desigur, asta nu înseamnă că lupta nu trebuie dată până dincolo de capăt. Trebuie. Tolkien voia pentru Frodo o fărâmă de lumină stelară „ca să-ți fie o lumină în locurile întunecate unde toate luminile s-au stins”. Iisus ne-a spus să fim lumină lumii chiar și atunci când toate luminile s-au stins, căci Lumina luminează în întuneric și întunericul n-a biruit-o… Aceasta este singura cale creștină. Acesta este drumul sfinților și eroilor.
Pentru mine încăpățânarea Americanilor de a lupta împotriva sistemului, împotriva unor forțe teribil de puternice, este un eroism demn de cel mai deplin respect. Mă uit cu respect la lupta unora precum Candace Owens, Charlie Kirk, Dennis Prager, Ted Cruz, Rand Paul ș.a.m.d. Chiar dacă au parte de nenumărate lovituri – și nu de puține înfrângeri – luptă mai departe, fără șovăire. Este o lecție pe care mulți dintre Români au uitat-o, deși marele George Coșbuc le-a spus-o și în versuri: O luptă-i viața, deci te luptă! (mai departe, căutați Lupta vieții de George Coșbuc… și țineți minte, căci adevărat este poemul!). Și cu toate că rațional, științific, nu există șanse să câștige, eroismul lor trece de șanse, într-o zonă în care, uneori, jertfa poate face imposibilul posibil. Și fie și numai pentru acest eroism mi-aș dori să văd SUA liberă, alegându-și liber Președintele și iar, după puterile ei, creștină.
Pr. Dr. Mihai-Andrei Aldea
P.S. Cei care confundă Partidul Democrat cu SUA, care jubilează la gândul că distrugerea SUA va „elibera lumea”, sunt foarte mari șanse să vadă cu ochii lor ce anume va fi „eliberat” prin prăbușirea Statelor Unite! Părerea mea este că vor fi „eliberate” valuri de ură, lăcomie, genocid și distrugere; care vor bântui întreaga planetă. Sau, cel mult, că va fi eliberat locul pentru ca un sistem mondial să impună o robie planetară absolut patologică. Ceva asemănător s-a întâmplat proștilor care conduceau Transilvania în secolul al XVII-lea și s-au aliat cu Austria ca să îi izgonească pe Turci. După care urlau: Am schimbat un jug de lemn cu unul de fier. Doar că au urlat în zadar, jugul de fier a rămas.
P.P.S. Dacă ați citit până aici, probabil vă întrebați cum de am curajul să spun aceste lucruri. Sau cam ce șanse am să rămân în viață după ce am scris aceste rânduri. Mai ales că le-am scris în colonia Partidului Democrat numită Republica România (România fiind un aliat esențial al SUA despre care cei mai mulți Americani nu știu nimic important, dar în care mulți oponenți ai Stângii dispar peste noapte… ori în cel mai bun caz sunt îngropați în calomnii). Răspunsul este că nu mă interesează: dixi et salvavi animam meam (am zis și mi-am salvat sufletul). Cât se mai poate scrie și publica altceva decât vor (Neo)Comuniștii, o voi face, dacă sunt în viață. Subliniez să se știe: e 1000000000000000000% sigur că nu mă voi sinucide! Dacă auziți că m-aș fi sinucis, știți tot sigur că mi s-a făcut cinstea să fiu adăugat mucenicilor (nu că aș fi la primele amenințări cu asemenea binecuvântare… care pentru rătăciți e o spaimă). Am fost în stradă în Decembrie 1989 ca ateu; azi, Creștin fiind, cu atât mai mult nu pot să mă tem de dușmanii libertății și Adevărului. Dimpotrivă, prigoanele mă curăță ca să mă pot înfățișa Străbunilor și lui Dumnezeu cu cinste! Deci, spun ce știu că este adevărul. Așa cum este firesc dacă ești liber.
Am arătat de curând faptul că activismul LGBT este doar un pretext pentru dictatură. Este o scuză pentru persecutarea Creștinilor și Conservatorilor, pentru atacarea familiei și moralității, pentru disoluție socială și tirania statului „părinte”.
Aflu de la R3Media că Putin, sau Rusia Putinistă, a găsit un alt mijloc de folosire a LGBT ca pretext pentru dictatură: prin interdicție. Știrea spune că o artistă ar fi fost amendat pentru că a afișat steagul curcubeu LGBT, iar o femeie ar fi fost pedepsită cu cinci zile de închisoare pentru că… purta cercei curcubeu!
Față de aceste acte tipic dictatoriale, surse rusești invocă declararea „mișcării internaționale LGBTQ+” drept organizație sau mișcare extremistă. O încadrare, de altfel, corectă, mai ales dacă ne uităm la cererile extremiste ale mișcării acesteia în România. Sau la acțiunea extremistă a activiștilor LGBT din România de a încerca să oprească ori să interzicăun referendum (instrument cheie al democrației, urât exclusiv de dictatori și ciracii acestora). Invocarea de către sursele rusești ale acestei declarări este legată de faptul că, la fel ca în România, Uniunea Europeană și alte zone cu tendințe sau practici dictatoriale, „sunt interzise simbolurile organizațiilor sau mișcărilor extremiste”. Deci, din clipa în care activismul LGBT este declarat de stat „mișcare sau organizație extremistă”, simbolurile LGBT sunt interzise.
Acțiunile rusești au fost întâmpinate de unii cititori români cu „inimioare” sau „like-uri”; ceea ce pare fie acțiunea serviciilor, fie acțiunea inconștienței. Căci cenzura este semnul dictaturii și o uciderea a libertății!
Să ne înțelegem: eu sunt sigur că activismul LGBT este nociv. Este nociv și pentru societate, în general, și pentru persoanele gay sau cu alte asemenea înclinații, în particular. Dar sunt gata să mor pentru dreptul activiștilor LGBT de a-și susține ideile, așa cum sunt gata să mor pentru dreptul oricui de a-și susține ideile. Căci Ortodoxia este libertatea alegerii, niciodată Inchiziție, dictatură sau pușcărie ideologică.
Să ne înțelegem: dacă vă bucurați că oponenții ideologici sunt pedepsiți pentru simplul fapt că își prezintă ideile sau existența, așteptați-vă să fiți pedepsiți la fel de către același sistem.
Ceea am spus în eseul anterior pe subiectul LGBT repet și astăzi: este ridicol să crezi că îi pasă clasei politice de cetățeanul de rând; cu atât mai mult de sexualitatea lui. Este absolut ridicol să crezi că Putin este real preocupat de corectitudinea vieții sexuale a cetățenilor pe care îi stăpânește. Dar, cu siguranță, este preocupat de orice mijloc prin care își poate crește puterea asupra acestor cetățeni. De pildă, sub pretextul „apărării de extremiști” Așa cum a făcut și Uniunea Europeană, când sub felurite pretexte a introdus și introduce mijloace de control și pedepsire a cetățenilor care nu îi sunt 100% supuși.
Principiul libertății de gândire și exprimare este fundamental. Atâta vreme cât exprimare nu include violență, trebuie să fie liberă. Este discutabilă admiterea vulgarității (ce înseamnă vulgaritate, cât este admisibilă etc.). Dar, cu siguranță, exprimarea decentă a ideilor nu poate fi interzisă într-o țară liberă, într-un stat liber. Iar cei care se bucură de asemenea interdicții ori au tendințe de torționari, ori sunt sinucigași inconștienți.
Simpla idee că ar exista un extremism religios grecesc este un șoc pentru Grecofili și o blasfemie pentru Grecofoni (care văd această purtare ca îndreptățită, ba chiar sfințitoare!). De pildă, am avut parte de indignarea unora (câteodată bâlbâită din pricina intensității!) care invocau Sinodul Local din Istanbul 1872 (zis din Constantinopol 1872). Sinod grecesc ce „a condamnat etnofiletismul”. I-am întrebat dacă sunt conștienți că Grecii au aplicat sistematic principiile pe care le-au condamnat la acel sinod; și dacă sunt conștienți că Grecii au condamnat etnofiletismul la acel sinod doar ca armă diplomatic-religioasă împotriva Bulgarilor. Răspunsul a fost căscarea uimită a ochilor și ridicarea din umeri: habar nu aveau.
Ei nu știau nimic despre prigoanele etnice sistematice organizate de Greci împotriva Creștinilor care nu erau de limbă greacă. Ei nu știau că „eroul” Ali de Ioanina, pașă glorificat de diplomația grecească (ajuns „erou” până și în Contele de Monte Cristo) a fost un trădător și un genocidar: la îndemnul călugărului Cosma Etolul (Etolianul) a masacrat pe Românii care îi salvaseră viața și cărora le jurase recunoștință veșnică. Ei nu știau că „sfântul” Cosma Etolul/Etolianul a avut o ură neîmpăcată față de Români, pentru că aceștia nu l-au primit de episcop (mitropolit, se voia el) în Muntenia, pentru o pricină „minoră” (pentru el): nu cunoștea o boabă de română și nu voia să învețe româna, având pretenția ca Românii din România să învețe, toți, greaca! Ei nu știau că „sfântul” Cosma Etolul/Etolianul a colindat apoi Macedonia, Tesalia, Atica, Acarnania, Etolia, Epirul, căutând sprijin împotriva majorității româno-slave sau româno-albaneze din acele locuri. A căutat acest sprijin și în minoritatea grecească locală, dar și printre puternicii zilei, adică printre Turcii și ceilalți islamizați aflați în administrație și armată. Ei nu știau că același Cosma Etolul a blestemat repetat pe cei care „ar îndrăzni să se roage sau să și slujească în limba română”. Ceea ce îi pune sub blestem pe toți Românii din Republica România și pe ceilalți care folosesc limba română în cult! Sau, desigur, îl pune sub blestem veșnic pe Cosma Etolianul dacă un asemenea blestem este nelegiuit, anti-ortodox, eretic; de exemplu, dacă este un blestem entofiletist… așa cum și este! Ei nu știau că urmașii lui Cosma Etolul, de la Neofit Duca la Anarții lui Lambros, au săvârșit mii și mii de crime motivate etnico-religios, ajungând până la arderea cărților sfinte care erau în alte limbi și la atentate, crime și torturi împotriva preoților care slujeau în limba română!
Și nu doar că amintiții indignați față de ideea extremismului etnic religios grecesc nu știau asta! Dar și refuzau să creadă că ar exista asemenea fapte ale Grecilor! Sau că Patriarhia de Fanar ar gira asemenea erezii!
Deci, i-am întrebat dacă au auzit despre Mucenicii Atanase Papanace și Haralambie Balamace și cei împreună cu dânsul.
Limba română este floarea sufletului românesc. (Mihai Eminescu)
Sufletul, trăirea, schimbă graiul sau limba unei obști – fie ea o familie, un cătun, un sat, un târg, o cetate, un plai, o țară sau oricare alta. Schimbările aduse de trăire, de suflet, sunt de obicei greu de prevăzut: există prea puțină pricepere și/sau preocupare pentru Teologia Istoriei; ca urmare, legitățile sale sunt aproape mereu de neînțeles, ba adesea răstălmăcite chiar și acolo unde sunt, cât de cât, știute (mai ales la nivelul relației persoanei cu legile morale ale Creației).
Mă opresc uneori (precum Newton pe plaja fizicii) în veciile graiului român, minunându-mă de trăirea înaltă a unor Străbuni, de scăderile (afunde) ale unor contemporani ai lor, de faptele graiului ce pecetluiesc trăiri, ridicări, înălțări, scăderi, prăbușiri…
De pildă, întrebuințarea nepotrivită, fără nicio măsură, a formei „românesc”, „românească”. Spunem „limba franceză”, „limba italiană”, „limba japoneză”, nu „limba franțuzească”, „limba italienească”, „limba japonezească”. Ultimele forme sunt cel puțin pedantice, dacă nu de-a dreptul barbarisme. Totuși adesea aud pe unii spunând „limba românească”, fără să se tulbure nimeni. E semnul unei scăderi, unei căderi, dacă nu al unei prăbușiri.
Dincolo văd și lipsa de mirare cu prețuire ce ar trebui să însoțească (re)întâlnirea cu forma moldovenească bataie a verbului a bate. Cuvântul vine din latinescul battere, astfel încât forma păstrată de graiul moldovenesc este mai aproape de original. Dar o face asta mai frumoasă ori mai sănătoasă decât bătaie (forma literară unanim acceptată)? Să ne amintim că ă are o cantitate vocalică mai mică decât a. Și că tinde să aibă o cantitate mai mică de optimism. A…, este o afirmație, o lămurire, o minunare; în caz negativ, un țipăt (de uimire, de spaimă, de durere). Ă.., pe de altă parte, este o afirmare slabă a nehotărârii, neștiinței, nepriceperii, șovăielii. (În loc de „puncte puncte” puteți pune mai multe litere similare.) Pare limpede că puterea superioară a lui a se și potrivește mult mai bine cu bataie sau bătaie, date fiind înțelesurile cuvântului.
În alt loc văd slăbirea devenind fapt de limbă prin folosirea lui „nu” în fraze ori expresii ce s-ar vrea puternice și optimiste. În loc de
Eroii sunt veșnici! ori Eroii trăiesc veșnic!
sau, în cel mai rău caz,
Eroii sunt nemuritori!
(în care negația pare o sfidare aruncată Morții – ca înger ucigaș, ca Iad, ca pieire), avem
Eroii nu mor niciodată!
O succesiune de negații care dă o sonoritate tristă frazei, în ciuda ideii frumoase pe care vrea să o exprime. Fraza pare mai mult o încercare de auto-convingere, decât o proclamare biruitoare a adevărului – cum sună primele trei forme.
În sfârșit, mai văd și cuvântul frumos, care nu sună chiar foarte frumos. Are patru consoane și numai două vocale. E o moștenire latină: pentru Latini frumusețea era secundară, esențiale erau patriotismul, cinstea, virtutea, hărnicia, curajul, priceperea, folosul etc. Până la răspândirea hedonismului grecesc, cei care puneau accentul pe frumusețe (în locul valorii practice, virtuții etc.) erau disprețuiți – dacă nu pedepsiți pentru otrăvirea minților și sufletelor. Nici formosus, nici pulchra nu strălucesc muzical. Este adevărat că flexiunile limbii române dau valențe noi cuvântului frumos, dar aici mă opresc la cuvânt în sine. Și văd păstrată în el o anume scară de valori străveche.
Totuși, în gândirea creștină, frumosul a căpătat alte înțelesuri (după cum este scris, în limbi noi veți grăi..). Care leagă frumusețea de dumnezeiesc, duhovnicesc, ceresc. Și s-au ivit în limba română formele mai muzicale frumușat(ă), frumușeat/frumușeață, ba chiar mușat și mușată. S-au ivit undeva către sfârșitul Antichității: Marea Invazie Slavă din 602, ce a despărțit Românii din Carpați de Românii din Peninsula Tracică (azi „Balcanică”), găsește mușata ca frumoasa în amândouă ramurile Românimii.
Cuvintele mușat (= frumos, la masculin) și mușată (= frumoasă, la feminin), au o încărcătură ce mi se pare minunat cumpănită, deplin trăită. Mușată sau mușata are două consoane surde (ș, t), o consoană ocluzivă și nu mai puțin de trei vocale. Chiar dacă în prima formă ă este o vocală mai moale, cu o cantitate vocalică scăzută, acest fapt de limbă ajută la exprimarea ideii: prin încărcătura de șovăire a literei ă pune o anume depărtare între afirmație („e frumoasă”, „e mușată”) și obiectul afirmației („frumoasa”, „mușata”); depărtare ce înseamnă, de fapt, o cinstire a frumuseții feminine, o formă de respect. Cuvântul mușată este, astfel, atât armonios cât și respectuos; este încărcat, prin urmare, de gândirea creștină (ortodoxă) față de femeie și feminin (pentru care prototipurile culturale românești sunt Maica Domnului, Sfânta Ana, Sfânta Elisabeta, Sfânta Împărăteasă Elena, Sfânta Muceniță Ecaterina etc.). Mușat este mai dur: are doar două vocale la trei consoane. Stă mai bine decât frumos (2:4), asta și pentru că are consoane mai moi (mai „frumoase”), dar este limpede mai dur decât mușată. Și acest lucru este după gândirea românească veche: bărbatul trebuie să fie harnic și viteaz, nu frumos. De ce această gândire? Pentru că bărbatul care muncește și luptă nu va avea o înfățișare feminină, ci una aspră. Pentru că bărbatul care muncește și luptă are chipul ars de vânturi, soare și ger, are mâinile asprite de muncă, are răni sau urmele acestora pe trupul său – și, nu de puține ori, chiar pe chip. Asta e frumusețea bărbătească românească: a bărbatului harnic și viteaz, nu a parazitului papițoi epilat și manichiurat. O frumusețe mai aspră: dacă femeia e mușată, bărbatul e mușat. De aici și Mușatinii, Domnitorii Moldovei din secolul al XIV-lea încolo pentru câteva veacuri.
Sunt doar câteva popasuri și câteva rânduri de pe tărâmul bogat și mușat al graiului român, al limbii române, al sufletului românesc…