Împăratul Iustinian cel Mare este Român?

Iustinian cel Mare mozaic RavenaÎmpăratul Iustinian cel Mare cu însoţitori, mozaic din Ravena

Despre originea etnică a Binecredinciosului Împărat Iustinian cel Mare (2 August). Informaţii generale

Atunci când se vorbeşte despre originea etnică a Împăratului Iustinian cel Mare există de obicei două variante luate în seamă: că acesta era Ilir Romanizat, respectiv Trac Romanizat. În trecut se pretindea şi că ar fi fost Slav – ca urmare a unui fals pan-slavist al lui Teofil Bogomil din Dalmaţia, fals realizat pe la începutul anilor 1600. Totuşi, de la James Bryce şi articolul său pe acest subiect, falsul a fost dovedit fără putinţă de tăgadă. Ca urmare, există cele două variante amintite, împăcate de mulţi istorici prin formula:
Împăratul Iustinian cel Mare era Traco-Ilir Romanizat.

Dar de ce Trac, Ilir sau Traco-Ilir şi de ce Romanizat?
Ei bine, „Romanizat” pentru că Iustinian învaţă limba greacă mai târziu, deci nu îi este nativă. În schimb ştie latina populară (vulgară) încă de la început, deci îi era limba maternă.
Totuşi, asta înseamnă „Romanizat”? Sau „Romanic”? Voi reveni.
„Trac”, „Ilir” sau „Traco-Ilir” pentru că Iustinian s-a născut în Dardania (respectiv, nordul Macedoniei), într-o vreme în care aceasta era traco-iliră „romanizată” (voi reveni şi asupra acestui aspect).
Tatăl lui Iustinian poartă un nume ciudat, latino-iudaic, Sabbatius, pe care, din păcate, puţini l-au legat de formele tracice ale lui Sabasius ori Sabazius ori Sabazios – printre altele, numele tracic al zeului iniţial din care Grecii îl vor construi pe Dionisos. O convergenţă traco-latino-creştină este, în cazul acestui nume, aproape sigură.
Mama lui Iustinian se numeşte Vigilantia, un nume evident latin.
Locul naşterii lui Iustinian cel Mare este ţinutul numit Dardania.
Acesta se afla între Moesia şi Macedonia. O parte va intra în Macedonia de astăzi, cealaltă în Serbia. Dar în 483 Slavii încă nu ajunseseră în zonă. Procopie pretinde că locul naşterii ar fi un sat pe care îl numeşte Tavrision. Probabil că denumirea era ceva de felul Taurisiano (în Sudul Italiei de astăzi), Taurasi (în Sudul Italiei de astăzi), Tăureni (Judeţul Mureş) etc.
Oricum, satul natal al Împăratului Iustinian este în apropiere de Scopie (Skopje), actuala capitală a Republicii Macedonia de Nord, cândva parte a Dardaniei şi teritoriu puternic românesc.

Costantin_nord-limes_png - b mic

Dardania a făcut parte de-a lungul vremii din Prefecturile Illyricum şi Dacia.
Este un teritoriul aflat la hotarul dintre Iliri şi Traci, la hotarul apariţiei diferenţierilor culturale şi lingvistice între cele două ramuri ale aceluiaşi popor.

La început, Proto-Tracii şi Tracii Vechi se întindeau din Tracia propriu-zisă (Sudul Bulgariei şi Estul continental al Greciei de astăzi) până în părţile Veneţiei. Mai târziu, Ilirii se vor diferenţia de grupul principal. Contextul rămâne încă necunoscut.
Totuşi legăturile dintre Iliri şi Traci sunt extrem de strânse, există grupuri ilire în mijlocul ţinuturilor tracice (din Banatul de astăzi în Macedonia) şi grupuri tracice în Ilira. Stăpânirea romană va deschide porţile unui amestec şi mai puternic (sau unei regăsiri şi mai puternice). Ilirii sunt aşezaţi în Dacia Ptolemaică, mai ales în regiunile montane prielnice mineritului. Dacii sunt aşezaţi în Dardania şi Iliria. Alţi Iliri se aşează în Macedonia, Tesalia, Epir – toate eliberate de asuprirea elină. Dar şi în Asia Mică şi alte regiuni tracice, traco-greceşti, traco-armene etc.

Dardanii din Dardania par să fie acelaşi popor – sau să aibă aceeaşi origine – cu „Dardanienii” din Troia şi alte părţi ale Misiei (astăzi în Turcia, înspre Marea Marmara şi Marea Traciei). Aceştia din urmă sunt denumiţi de Greci „Traci”, în vreme ce Dardanii din Dardania sunt numiţi fie „Iliri”, fie „Traci”. Se pare că identitatea Dardanilor se formează în epoca în care deosebirile dintre Iliri şi Traci erau încă foarte mici.
Ulterior, după cum am arătat, amestecul traco-ilir este foarte puternic în tot teritoriul dintre Adriatică şi Marea Neagră. Este folositor în această privinţă să constatăm că listele de ierarhi ortodocşi din Dardania antică (până la anul 602), conţin un amestec de nume romane, tracice şi ilirice. Acelaşi amestec, de altfel, în numele ierarhilor ortodocşi, există în Panonia Inferior, Moesia Superior – devenită apoi Dacia Aureliană -, în Moesia Inferior şi Sciţia Mică (a se vedea [Păcurariu, 1975]).
Nume precum Dardan sau Dardana au supravieţuit pe alocuri al Români (ex.: Constantin Dardan, fost primar al Chişinăului în perioada interbelică, Adriana Dardan, originară din Cernăuţi, excepţional om de cultură de limbă engleză) şi la Albanezi. Desigur, şi în forma toponimului Dardanele.

Aceste fapte – foarte pe scurt înfăţişate aici – sunt pricina pentru care istoricii sunt astăzi unanimi în a recunoaşte originea traco-romană, iliro-romană sau iliro-traco-romană a Împăratului Iustinian cel Mare.

(va urma…)

Pr. Dr. Mihai-Andrei Aldea


Mică bibliografie

Evident, în primul rând Fontes Historiae Daco-Romanae sau FHDR, apoi

  1. Aldea, Mihai-Andrei (2007) Zbor prin vâltoarea vremilor. Românii între întunericul veacului şi lumina lui Hristos, Ed. Christiana, Bucureşti
  2. Alexe, Asistent Ştefan C. (1969) Sfântul Niceta de Remesiana şi ecumenicitatea patristică din secolele IV şi V, Bucureşti
  3. Gerostergios, Asterios (2004) Iustinian cel Mare: sfânt şi împărat, Ed. Sophia, Bucureşti
  4. Papanace, Constantin (1995) Geneza şi evoluţia conştiinţei naţionale la macedo-Români, Ed. Brumar, Bucureşti
  5. Păcurariu, Mircea (1975) Listele cronologice ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române, «BOR», XCIII, 1975, nr. 3-4, p. 322-355 (mai ales la p. 323-324).

 

Marea Traciei şi alte şase mări

Marea Traciei.png

Europa şi Asia formează, în mare parte, un corp comun – de unde şi expresia Eurasia – dar în partea sudică a graniţei celor două continente cuprinde mai multe mări.
De la miazănoapte (nord) spre miazăzi (sud) avem întâi Marea Azov, apoi Marea Neagră, apoi Marea Marmara.
Din Marea Azov se trece în Marea Neagră prin Strâmtoarea Kerci (vom reveni, sper, asupra acestei părţi de lume).
Din Marea Neagră în Marmara se trece prin Strâmtoarea Bosfor.
Toate aceste trei mări sunt destul de bine cunoscute.
Mai puţin cunoscute sunt mările aflate în sudul Mării Marmara, spre care se trece prin Strâmtoarea Dardanele.

Prima dintre ele este Marea Traciei sau Marea Tracică.
Aceasta a fost văzută, de-a lungul timpului, ca având hotarul sudic pe linia Insulelor Sporade, Insula Sfântului Eustratie şi gura Strâmtorii Dardanele (Insula Tenedos – turceşte Bozcaada). Mai târziu, a fost restrânsă de unii la linia dintre colţul de sud-vest al Peninsulei Calcidice şi respectiv gura Strâmtorii Dardanele şi, bineînţeles, ţărmul nordic şi lateral al zonei. După cum se poate vedea, restrângerea – făcută forţat în favoarea Mării Egee – nu se susţine geografic.
În sudul Mării Tracice/Traciei se află Marea Egee.
Numele acesteia este de origine tracică, aspect adesea trecut cu vederea. Numele vine fie de la o regină a legendarelor Amazoane tracice, fie de la un alt toponim tracic (omonim).
La miazăzi de Marea Egee se află, despărţite de ea prin Insulele Ciclade, Marea Mirtelor înspre Moreea (Peloponez) şi respectiv Marea Candiei (Cretei) înspre Insula Candia/Creta.

Avem cu totul, în această mică înşiruire, şapte mări, aşa cum adesea apar în basmele Românilor.
Aceste şapte mări sunt locul de întâlnire al multor popoare, culturi, ţări şi drumuri…
Unele întâlniri paşnice, altele războinice.
Românii, Traco-Ilirii, Scito-Sarmaţii, felurite popoare din Caucaz şi Pont, Traco-Pelasgii sudici, Celţii, Romanii, Grecii, Germanicii, Catalanii, Francezii, Italienii, Turcii, Parţii, Perşii, Fenicienii şi mulţi alţii au avut aici, pe lungile ţărmuri ale celor şapte mări pagini numeroase şi adeseori spectaculoase de istorie. Unii – precum Catalanii, Parţii sau Francezii – sporadic, alţii, precum Tracii, Românii sau Grecii, de-a lungul a mii de ani.
Desigur, pentru a înţelege aceste pagini de istorie este absolut necesar să cunoaştem geografia locurilor.
Vom încerca să adăugăm scurtei înşirări a celor şapte mări şi o înfăţişare a ţărilor şi regiunilor din jurul lor. Treptat. Poate că astfel vom ajunge să înţelegem din ce în ce mai bine istoria noastră şi a celor care au trăit sau trăiesc alături de noi.

Mihai-Andrei Aldea

 

 

(Harta a fost preluată şi prelucrată de pe wikipedia spaniolă.)