Îndemn la luptă

Nu dor nici luptele pierdute,
Nici rănile din piept nu dor,
Cum dor aceste braţe slute
Care să lupte nu mai vor!

Atunci când inima ta cântă,
Ce-ţi pasă de un braţ înfrânt?
Ce-ţi pasă-n colb de-o spadă frântă
Când te înalţi cu-n steag mai sfânt?

Înfrânt, nu eşti atunci când suferi!
Nici ochii când în lacrimi ţi-s!
Adevăratele înfrângeri
Sunt renunţările la vis!

Radu Gyr

Înveșnicire

Înveșnicire

În fereastra gândului bat timpuri şi vremi;
târzie, prea târzie chemare.
În ceața adâncă,
de fum de mașină,
sclipesc lucioase reclame;
și taie și taie
și gândul și fumul
de suflet
în nopți,
în nopți înecate
durutele, sute
și mii
griji și păreri
– adevăr științific! –
și mereu competentul
sistem birocratic
în rânjetu-i criptic.
ȘI ȚIPĂ!
(nu, nu-i voie!)
… dureri.

Se lasă-nserare
peste mii de lumini
afară-i lumină
în suflete noapte
Sub ceți de mașini
Și de vorbe spurcate
sub lucii luciri de televizoare
sub post-modernism
și globalizare
adânc
în smerenia
a ce e firesc
aștept,
ascult,
visez și tânjesc
pășesc neștiut
trans-naturale poieni
în fereastra gândului bat timpuri și vremi…
dăinuiesc.

Mihai-Andrei Aldea