Zona de formare a Neamului Românesc după Nicolae Iorga – Cum luptau Românii?

Dacă este să ne luăm după Nicolae Iorga, harta firească a Românimii – deci a României – ar fi aceasta:

zona-de-formare-a-neamului-romanesc

Este întinderea pe care acest mare istoric o zugrăveşte în mai multe scrieri. Ce-i drept, cu multe şovăieli în privinţa Românilor de la Marea Marmara şi din Asia Mică, dar cu mai puţine în privinţa celor din nordul Mării Negre.

Dacă această hartă vă este necunoscută, cu siguranţă că vă va tulbura. Eventual vi se va părea exagerată, rodul cine ştie cărei închipuiri… Totuşi, etnogeneza Românilor „din Carpaţii Beşkizi în Pelopones şi de la Marea Adriatică la Marea Neagră” este demonstrată de Nicolae Iorga sistematic. Mii de documente şi izvoare arheologice au fost adunate în primele volume din Istoria Românilor pe care autorul amintit le-a închinat „Celor dinainte de noi” şi plămădirii Neamului Românesc. Volume pe care vă îndemnăm să le citiţi – dacă nu le cunoaşteţi deja – spre a câştiga o perspectivă dinainte de Comunism asupra originii Românilor. Desigur, nu este nici pe departe singurul istoric ce a constatat această realitate1, dar glasul său a avut probabil cea mai mare autoritate.

1 A se vedea, de pildă, Gheorghe Zbuchea în [Berciu-Drăghicescu şi Petre, 2004:8 ş.u.], dar şi la profesoarele Adina Berciu-Drăghicescu şi Maria Petre [op. cit.: 9-12], la Th. Capidan, Silviu Dragomir, P. P. Panaitescu etc., etc. Ignorarea acestei realităţi la nivelul manualelor şcolare ţine de slugărnicia clasei politice faţă de factorii externi, egalată doar de dispreţul şi abuzurile faţă de cetăţenii români.

 

Continuarea se poate citi în Cum luptau Românii? I. Cartea, apărută în 2019 la Editura Evdokimos, Bucureşti. 

Magazin DSV                                                                                                        The Way to Vozia…

Îndemn la luptă

Marea Traciei şi alte şase mări

Marea Traciei.png

Europa şi Asia formează, în mare parte, un corp comun – de unde şi expresia Eurasia – dar în partea sudică a graniţei celor două continente cuprinde mai multe mări.
De la miazănoapte (nord) spre miazăzi (sud) avem întâi Marea Azov, apoi Marea Neagră, apoi Marea Marmara.
Din Marea Azov se trece în Marea Neagră prin Strâmtoarea Kerci (vom reveni, sper, asupra acestei părţi de lume).
Din Marea Neagră în Marmara se trece prin Strâmtoarea Bosfor.
Toate aceste trei mări sunt destul de bine cunoscute.
Mai puţin cunoscute sunt mările aflate în sudul Mării Marmara, spre care se trece prin Strâmtoarea Dardanele.

Prima dintre ele este Marea Traciei sau Marea Tracică.
Aceasta a fost văzută, de-a lungul timpului, ca având hotarul sudic pe linia Insulelor Sporade, Insula Sfântului Eustratie şi gura Strâmtorii Dardanele (Insula Tenedos – turceşte Bozcaada). Mai târziu, a fost restrânsă de unii la linia dintre colţul de sud-vest al Peninsulei Calcidice şi respectiv gura Strâmtorii Dardanele şi, bineînţeles, ţărmul nordic şi lateral al zonei. După cum se poate vedea, restrângerea – făcută forţat în favoarea Mării Egee – nu se susţine geografic.
În sudul Mării Tracice/Traciei se află Marea Egee.
Numele acesteia este de origine tracică, aspect adesea trecut cu vederea. Numele vine fie de la o regină a legendarelor Amazoane tracice, fie de la un alt toponim tracic (omonim).
La miazăzi de Marea Egee se află, despărţite de ea prin Insulele Ciclade, Marea Mirtelor înspre Moreea (Peloponez) şi respectiv Marea Candiei (Cretei) înspre Insula Candia/Creta.

Avem cu totul, în această mică înşiruire, şapte mări, aşa cum adesea apar în basmele Românilor.
Aceste şapte mări sunt locul de întâlnire al multor popoare, culturi, ţări şi drumuri…
Unele întâlniri paşnice, altele războinice.
Românii, Traco-Ilirii, Scito-Sarmaţii, felurite popoare din Caucaz şi Pont, Traco-Pelasgii sudici, Celţii, Romanii, Grecii, Germanicii, Catalanii, Francezii, Italienii, Turcii, Parţii, Perşii, Fenicienii şi mulţi alţii au avut aici, pe lungile ţărmuri ale celor şapte mări pagini numeroase şi adeseori spectaculoase de istorie. Unii – precum Catalanii, Parţii sau Francezii – sporadic, alţii, precum Tracii, Românii sau Grecii, de-a lungul a mii de ani.
Desigur, pentru a înţelege aceste pagini de istorie este absolut necesar să cunoaştem geografia locurilor.
Vom încerca să adăugăm scurtei înşirări a celor şapte mări şi o înfăţişare a ţărilor şi regiunilor din jurul lor. Treptat. Poate că astfel vom ajunge să înţelegem din ce în ce mai bine istoria noastră şi a celor care au trăit sau trăiesc alături de noi.

Mihai-Andrei Aldea

 

 

(Harta a fost preluată şi prelucrată de pe wikipedia spaniolă.)