Cea mai tristă poezie

Am vrut să las ca amintire,
cea mai tristă poezie.
Are doar un rând însă
şi cine ar fi recunoscut-o ca atare?
Doar amintirile-regrete,
doar tăcerile fugare,
doar vorbele ce fulguie în gând
şi tremurând
în suflet greu se lasă
din doruri şi frustrare
înserare
şi rostesc în taină,
iar şi iar
aş fi vrut să…

Mihai-Andrei Aldea